Polițiști germani în Afacerea Sparanghelul

Sezonieri români, fermieri germani, politicieni îngrijorați la București și Berlin. Deutsche Welle alătură piesele unui puzzle încurcat de neînțelegeri, necunoaștere, lipsă de informare și transparență, scrie într-un reportaj Alina Kühnel în Deutsche Welle.

Odiseea lui Ciprian în Germania a început pe 12 mai. Atunci, tânărul, însoțit de alți patru consăteni, ajungea cu o cursă specială la aeroportul din Frankfurt-Hahn. În buzunar avea contractul de muncă primit cu o săptămână în urmă de la o mare fermă germană, document care facilitează accesul și condițiile de lucru în Germania, pe timp de pandemie.

Doar o zi mai târziu, Ciprian solicita ajutor, apelând numărul de telefon gratuit al sindicatelor germane pentru consiliere în limba română. „Oamenii m-au sunat şi s-au alertat, după ce au văzut că șansele să-şi primească buletinele sunt minime, chiar nule. Fermiera i-a certat şi a spus că nu îşi vor primi buletinele decât după terminarea contractului”, explică în discuţia cu DW Sevghin Mayr, consultantă în cadrul proiectului „Faire Mobilität” din München.

Reţinerea buletinelor şi a permiselor de conducere de către angajatori a devenit o practică uzuală în muncile sezoniere, deşi autorităţile germane şi reprezentanţele diplomatice ale României atrag atenţia asupra ilegalităţii acestor acţiuni.

Pentru Ciprian şi colegii săi, situaţia s-a agravat în momentul în care firma cu care semnaseră contractul de muncă a refuzat să le acorde un avans financiar pentru mâncare şi nici nu le-a pus la dispoziţie alimente sau apă. După 24 de ore şi mai multe mesaje trimise proprietarilor firmei, oamenii au fost obligaţi să semneze un document, crezând, iniţial, că acesta cuprinde reglementări privind respectarea igienei şi a condițiilor de carantină. De fapt, ei tocmai fuseseră concediaţi la ora 22.00. Câteva minute mai târziu, au fost urcaţi într-un taxi şi trimişi la gara centrală din Mannheim. Păstrând legătura telefonică cu Sevghin Mayr şi la îndemnul acesteia, cei cinci români s-au adresat secției de poliţie din gară. Acolo au fost audiaţi până la trei şi jumătate dimineaţa, când poliţiştii au decis că ei trebuie să se întoarcă la ferma cu care semnaseră contractul de muncă iniţial.

În contextul pandemiei şi în plină criză a forțelor de muncă sezoniere, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Berlin a solicitat un regim special pentru muncitorii din afara Germaniei şi a obţinut aprobarea deplăsării a circa 80.000 de persoane până la finele lunii mai. Însă, pe lângă numeroase prevederi suplimentare, angajatorii, deci fermierii germani se obligă să asigure așa numita „carantină activă” pentru personalul care sosește în această perioadă în Germania. Într-o scrisoare internă adresată Bundestagului, pe 5 mai, responsabila pentru agricultură din cadrul guvernului de la Berlin, Julia Klöckner, prezenta detaliat informaţii despre obligaţiile angajatorilor în contextul pandemiei, menţionând că aceştia sunt responsabili de menţinerea personalului în primele 14 zile în interiorul fermelor.

În cazul lui Ciprian şi al colegilor săi, trimişi la gara centrală dintr-un mare oraş la numai trei două zile după ce sosiseră în Germania, autoritățile își declină responsabilitatea. Poliţia, care a însoţit evacuarea oamenilor, spune că a „îndeplinit doar ordinele”. Administraţia locală, care a ordonat evacuarea românilor, nu a oferit până în acest moment detalii, deşi acestea au fost solicitate de DW în mod oficial. Iar Ministerul de Interne de la Berlin, prin purtătorul de cuvânt Bjorn Grünewälder, atrage atenția asupra responsabilității Ministerului Agriculturii și al administrațiilor locale, care trebuie să supravegheze implementarea măsurilor de carantină. În ceea ce-i priveşte pe fermieri, deși contactați de mai multe ori de DW, aceştia  preferă tăcerea.

Salvatori sau „infractori”?

Cazul nu este singular. În luna aprilie, o mare fermă din Bavaria, unde lucrează peste 500 de sezonieri, majoritatea români, devenea scena unor revolte, după ce lucrătorii reclamau lipsa standardelor minime de igienă, nerespectarea condițiilor contractuale, intimidarea lor de către angajator. Contactat de DW, fermierul german a declarat că unii sezonieri români sunt „infractori”, că fac parte din criminalitatea organizată şi că a solicitat poliţiei să îşi facă datoria. Purtătoarea de cuvânt a poliţiei din Augsburg, Sabine Braunmiller, a confirmat că sunt anchetaţi trei cetăţeni români, dar acuzaţiile se referă doar la „calomnie” şi nerespectarea unor „înţelegeri verbale”.

Cazul a fost preluat de către Marius Hanganu, consilier în cadrul DGB. Acesta cunoaşte situaţia din respectiva fermă şi ne-a precizat că nu există „înţelegeri verbale”, în condițiile în care oamenii sosesc cu un contract de muncă legal. În plus, angajatorul nu a respectat măsurile de igienă şi nici de carantină, oamenii fiind scoşi la muncă fără măşti şi fiind obligaţi să se dezinfecteze cu apă amestecată cu clor.

Nici în Renania de Nord-Westfalia, situaţia nu se prezintă mai bine. Câteva sute de români au protestat la Bornheim, după ce angajatorul, aflat practic în faliment, le-a oferit doar 200 până la 300 de euro salariu pentru o lună de muncă.

Cătălia Guia lucrează în cadrul programului de consiliere „Arbeit und Leben”, susţinut şi de guvernul de land, şi cunoaşte situaţia românilor veniţi să muncească în Germania. Tocmai pentru a-şi face o imagine la faţa locului, ea a însoţit săptămâna trecută o echipă a televiziunii publice germane la o fermă renană. Acolo însă, surpriză: poliţia le-a interzis accesul. „Am întâmpinat un comportament aversiv, ajungându-se la intervenţia poliţiei pentru moderarea dialogului”.

Politicieni îngrijoraţi la Bucureşti şi Berlin

Situaţia românilor care se confruntă cu tot mai multe probleme în Germania stârneşte îngrijorare atât la Bucureşti cât şi la Berlin.

Într-o scrisoare internă adresată responsabililor landurilor federale, ministrul german al Muncii, Hubertus Heil, atrage atenția asupra faptului că există informații din surse diplomatice, potrivit cărora guvernele unor state est şi sud-est europene își rezervă dreptul de a sista plecarea cetățenilor cu contracte de muncă în Germania.

La Bucureşti, Violeta Alexandru, ministra Muncii şi a Protecţiei Sociale, precum şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au fost audiaţi, în urmă cu o săptămână (pe 10 mai) în Senat. Tema principală: situaţia sezonierilor români din Germania şi din Uniunea Europeană.

Violeta Alexandru se află în aceste zile la Berlin. „O altă provocare a stării de urgenţă, căreia ne-am străduit să îi răspundem corect şi fără patimă, a venit din partea sezonierilor români care au plecat să muncească în străinătate în ultima perioadă. Respect dreptul oricărui român să muncească oriunde alege să facă acest lucru şi îi rog pe toţi cei care (re)încep munca să facă acest lucru cu forme legale, să citească contractele cu atenţie, să solicite răspunsuri clare înainte de semnarea contractului. Dacă se întâmplă totuşi să întâmpine probleme, indiferent unde muncesc, în România sau în străinătate, trebuie să semnaleze orice potenţial abuz. Am nevoie să vorbesc cu românii noştri serioşi care muncesc în Germania. Aşa că am plecat spre ei”, scria sâmbătă ministra Muncii şi Protecţiei Sociale pe pagina proprie de Facebook.

Primul proces intentat de un sezonier român unui fermier german

Important este ca şi autoritățile germane să își facă temele şi să urmărească cu atenţie nu doar sosirea sezonierilor, care trebuie înregistraţi pe un portal accesat atât de poliţie cât şi de fermierii care solicită forţă de muncă, ci şi respectarea normelor de carantină şi a condiţiilor de muncă. În plus, este de dorit ca fermierii, care s-au angajat să suporte costurile de transport ale lucrătorilor, să acopere cel puţin o parte din aceste costuri. 

Ciprian ne-a relatat că, la câteva ore după sosirea sa la fermă, i s-a pus în vedere să plătească biletul de avion, nu mai puţin de 410 euro, sau să lucreze două săptămâni fără remuneraţie, în contul transportului.

Şi poate că aceste campanii de informare au şi efecte imediate. Unul dintre românii părăsit la o benzinărie de către angajatorul bavarez a apelat la serviciile unui avocat.

Prima înfăţişare în procesul intentat de un sezonier român unui fermier german are loc pe 20 mai.