Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul” și Ministerul Educației se contrazic atunci când răspund la întrebarea dacă verificarea tezei lui Bogdan Licu, procurorul general adjunct al României, este suspendată sau nu. Timpul trece însă, iar ANIMV nu trimite documentele la verificare pentru că există un proces, scrie G4Media.ro.
În plus, în timpul corespondenței a două dintre instituțiile de mai sus, titlul tezei lui Licu a fost scris complet greșit, motiv de eroare materială ce putea duce la o tergiversare și mai lungă a analizei.
Unul dintre cei mai puternici procurori din România beneficiază de un șir de decizii suspecte luate de instituții abilitate să discearnă dacă a plagiat sau nu în teza de doctorat.
În luna mai, G4Media.ro a scris că analiza lucrării este suspendată, fiind invocată derularea unui proces aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, dosar în care Licu cere să i se aprobe renunțarea la titlu. Informația legată de suspendare fusese furnizată de coordonatorul Secretariatului Tehnic al CNATDCU, Ion Ciucă, pe data de 12 mai. În mail-ul lui Ciucă către G4Media, în cc, fuseseră trecuți doi dintre șefii CNATDCU, Ioan Aurel Pop și Horia Iovu, iar aceștia nu au avut nimic de obiectat.
Ulterior, Ministerul Educației, cel care are în coordonare CNATDCU, ne-a răspuns că analiza în cazul Licu continuă, în acest sens fiind precizat faptul că, pe 1 aprilie 2020, Consiliul General al instituției a cerut documente de la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul”, instituția de învățământ superior unde acesta și-a susținut teza în 2011. În final, Ministerul a transmis că versiunea suspendării din materialul G4Media ”nu se susține în realitate”. Asta, deși un angajat al său o afirmase într-un mail oficial, iar șefii acestuia nu o infirmaseră.
Scurt intermezzo: la aproape o săptămână după acel 1 aprilie, pe 6 aprilie, cererea CNATDCU a plecat spre Academia Națională de Informații.
Adresa cuprindea o greșeală mare: în realitate, titlul lucrării lui Licu nu a fost ”Controlul parlamentar asupra Serviciului Român de Informații”, cum era scris acolo, ci ”Corupția – risc major la adresa securității naționale”.
De-abia pe 25 mai, cineva de la CNATDCU a observat greșeala, rezoluția din 1 aprilie a fost abrogată și a fost întocmită alta, cu titlul corect.
Între timp, adresa cu titlul greșit ajunsese de mult la Academia Națională de Informații. Cum deseori la instituțiile de stat existența unor erori materiale în corespondența oficială este prilej de nulitate și transmitere de răspuns fără informațiile solicitate/cerere de revenire, am întrebat la Academie dacă au primit adresa greșită și dacă s-a răspuns/s-au cerut detalii/îndreptarea titlului.
Academia ne-a transmis, zilele trecute, că a identificat eroarea, dar că nu a trimis la CNATDCU documentele lipsă deoarece există procesul de pe rolul Înaltei Curți de care făcuse precizare și Ciucă.
Fără documentele de la Academie, verificarea tezei la CNATDCU nu poate continua.
Ne-am adresat din nou Ministerului Educației pentru a comenta refuzul Academiei, dar nu am primit un răspuns până la ora redactării acestui articol. Anterior, ceruserăm explicații și pentru informația trimisă de Ion Ciucă, dar tot nu am primit replică.
Verificarea tezei de doctorat a actualului procuror general adjunct se prelungește cu anii. Dezvăluirea faptului că Licu a plagiat în teza susținută la Academia subordonată Serviciului Român de Informații (SRI) a fost făcută în 2015 de jurnalista Emilia Șercan, la acea dată procurorul ocupând același post nr. 2 în Ministerul Public.
În 2016 a fost depusă o sesizare la CNATDCU pentru verificarea suspiciunilor. Ulterior, Licu a pornit o campanie de tergiversare a analizei, depunând o cerere de renunțare la titlu – posibilitate care nu era prevăzută de legislație – și intentând un proces. În timpul judecării acestui dosar (pierdut în primă instanță, acum în recurs la Înalta Curte), el a solicitat și suspendarea analizei de la CNATDCU, dar cererea i-a fost respinsă definitiv. În ceea ce privește recursul de la Înalta Curte, acesta a primit un prim termen de-abia în octombrie 2021. Este foarte probabil ca aceste ezitări/erori/contradicții să ducă la un verdict în cazul de plagiat de-abia după ce Licu va termina mandatul de procuror general adjunct, în ianuarie 2023. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și președintele Klaus Iohannis s-au confruntat cu criticile acerbe ale societății civile și opoziția Secției de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii când l-au instalat pe Licu în funcție, dar cei doi s-au prevalat de faptul că nu există o decizie definitivă a unei instituții abilitate.
Un verdict de plagiat în timpul mandatului lui Licu ar însemna o lovitură de imagine pentru toți cei care au pus umărul la înscăunarea acestuia, mai ales că, exact în contextul acestei situații, Iohannis declara că, în astfel de situații, ”nu face rabat la integritate”.
Sursa: G4media
