La mijlocul lunii trecute, procurorul Radu Pașca de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj a clasat dosarul de cercetare penală a episodului cu aproximativ 2.000 de români veniți, peste noapte, în Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj Napoca pentru a pleca la muncă în Germania. În cadrul dosarului a plouat cu sesizări penale venite din toate direcțiile, iar el a motivat decizia prin faptul că nimeni din cei 2.000 de oameni nu s-a îmbolnăvit. Ancheta a costat 69 de lei, însă în cadrul ei au fost verificați toți cei 2.000 de muncitori sezonieri care s-au îmbulzit în parcarea aeroportului clujean.
Procurorul Radu Pașca, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, a deschis la începutul lunii aprilie un dosar penal pentru a depista cine sunt persoanele responsabile de aglomerația creată de mii de români care doreau să plece la muncă în Germania. Răspunsul a venit la jumătatea lunii trecute: nimeni. Chiar dacă în perioada respectivă erai amendat dacă ieșeai din casă după ora 22.00 sau dacă erai surprins în adunări de câteva persoane, fără respectarea normelor de distanțare socială, nimeni nu a fost găsit răspunzător pentru situația creată pe aeroportul clujean. Mai mult, potrivit dosarului, o parte dintre cei care așteptau pe aeroportul clujean să plece la muncă în Germania nu aveau avize epidemiologice.
Însă, un lucru demn de remarcat în cadrul acestui dosar este că, pe lângă autosesizarea în baza căruia au fost făcute cercetările, procurorul a fost ”sufocat” de sesizările venite din parte instituțiilor implicate.
Potrivit dosarului, în 22 aprilie reprezentanții aeroportului clujean au depus o plângere penală împotriva firmei GoTo Parking, a reprezentanților CJ Cluj și a persoanelor care asigurau ordinea.
”La data de 24.04.2020 și CJ Cluj a depus la dosarul cauzei mai multe sesizări ale unor agenți economici cu privire la modul în care a decurs colaborarea cu administrația Aeroportului Internațional Avram Iancu din Cluj Napoca în contextul aglomerării de persoane create în incinta aeroportului în data de 09.04.2020, sesizări care nu au fost adresate organelor de urmărire penală, nu indică în mod explicit comiterea vreunei infracțiuni și nu descriu faptele care ar putea întruni elementele de tipicitate ale vreunei infracțiuni”, arată dosarul.
O altă sesizare din cadrul acestui dosar vine din partea Biroului de Poliție Transporturi Aeriene Cluj.
Nu în cele din urmă, și Consiliul Județean Cluj depune o mapă cu diverse sesizări referitoare la situația creată.
2.000 de oameni verificați la sânge
În ordonanța de clasare, procurorul Pașca arată că în cadrul urmăririi penale a fost verificată situația celor 1962 persoane care, la data de 09.04.2020 s-au aflat în incinta Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj Napoca și s-au îmbarcat în curse charter spre Germania. În urma verificărilor minuțioase, ținând cont că verificarea a 2.000 de persoane nu este o treabă deloc ușoară, procurorul constată că ”niciuna nu a fost spitalizată sau plasată în carantină definită de textul de lege menționat”. Astfel, dacă nimeni nu s-a îmbolnăvit, înseamnă că nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru infracțiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
”Având în vedere că în urma probelor administrate s-a constat că persoanele care s-au aflat în incinta Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj Napoca la data de 09.04.2020, nu au încălcat măsurile de carantină sau de spitalizare dispuse pentru prevenirea sau combaterea bolilor infectocontagioase, în cauză este împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de zădărnicirea combaterii bolilor, deoarece fapta sesizată nu există”, se arată în motivarea de clasare a dosarului.
Pe de altă parte, în document se trece în revistă faptul că în incinta aeroportului clujean nu au fost respectate măsurile de distanțare fizică prevăzute de ordonanțele militare, însă ”încălcarea acestor măsuri nu a avut ca urmare răspândirea infecției cu noul coronavirus”, astfel că este împiedicată punerea în mișcare a acțiunii penale!
Procurorul a mai avut de anchetat acuzațiile venite din partea reprezentanților aeroportului clujean făcute împotriva celor de la Biroul de Poliție Transporturi Aeriene Cluj și a celor din cadrul CJ Cluj. Nici în cazul acestor acuzații nu a fost posibilă începerea unor acțiuni penale împotriva celor vizați pentru că ”nu s-au întrunit elementele de tipicitate”. Procurorul încheie cu mențiunea că, oricum încălcarea măsurilor de distanțare fizică constituie o contravenție, iar ordonanța privitoare la decretarea stării de asediu și urgență a fost declarată neconstituțională.
Astfel că dispune clasarea cauzei. Cheltuielile judiciare calculate cu ocazia acestei anchete au fost 69,85 de lei. Banii au fost plătiți de stat.
Procurorii clujeni puși să ancheteze vidul
În paralel cu investigațiile derulate de Parchetul de pe lângă curtea de Apel Cluj, în parlament s-a constituit o comisie de anchetă, formată din politicieni, care s-au hotărât să verifice și ei situația creată de ”exodul” intempestiv al muncitorilor sezonieri.
Preşedintele Comisiei de anchetă, senatorul PSD Ştefan Radu Oprea, a declarat că la audiere, Prefectului Clujului, Mircea Abrudean, a spus că a existat un vid legislativ şi disfuncţii majore în comunicare. El le-a mai transmis membrilor comisiei că responsabilitatea pentru blocajul care s-a creat la Aeroportul din Cluj-Napoca nu era a directorului, aşa cum a afirmat Ludovic Orban, deoarece aeroportul se află în subordinea Consiliului Judeţean.
Comisia parlamentară de anchetă a fost înfiinţată pe 30 iunie şi îşi propune să verifice atât legalitatea deplasării a mii de români, în noaptea de 8 spre 9 aprilie, din localităţile de origine, unele în carantină, către Aeroportul Cluj Napoca, precum şi implicarea în această operaţiune a preşedintelui, premierului, ministrului Afacerilor Interne, ministrului Afacerilor Externe, ministrului Apărării Naţionale şi ministrului Muncii şi Protecţiei sociale.
Ordonanțe care se bat cap în cap
Procurorul enumeră ordonanțele care au stat la baza decretării stării de urgență și arată că, în pofida faptului că intră în contradicție cu măsurile luate în perioada respectivă, guvernul emite o ordonanță militară prin care sunt permise operarea curselor de avion pentru transportul muncitorilor sezonieri către alte state.
”Ulterior, fără să intervină vreo modificare a situației epidemiologice, respectiv fără să fi dispărut necesitatea prevenirii răspândirii comunitare a infecției, a fost emisă ordonanța militară 7/04.04.2020 prin care au fost permise zborurile efectuate de toți operatorii aerieni, prin curse neregulate, pentru transportul lucrărilor sezonieri din România către alte state, în timp ce, concomitent, a fost suspendată sau a fost prelungită suspendarea zborurilor efectuate de operatorii economici aerieni spre mai multe țări (printre care și Germania) și din acest țări spre România. Rațiunea acestei măsuri nu a fost explicată în conținutul ordonanței militare, ce reprezintă un act administrativ normativ a cărui oportunitate nu poate fi pusă în discuție în cadrul procedurii de urmărire penală”, arată procurorul.
