În mai multe țări, printre care și Coreea, potrivit Mediafax, plasma de la donatorii vindecaţi de Covid este transformată în imunoglobulină anti-Covid. În Japonia, Germania, Elveţia, Italia, Spania sau Israel deja se fac teste avansate pentru acest medicament inovator, iar primele rezultate sunt promiţătoare.
În România, producerea medicamentului în cauză este imposibilă. Medicul Nicolaie Garofil, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, spune că, la noi, numărul donatorilor de plasmă este foarte mic şi că legislaţia nu permite exportul de plasmă către fabricile din Europa pentru a primi la un preţ bun imunoglobulină.
„La administrarea de plasmă nu ştim exact câţi anticorpi îi dăm acelui pacient, la administrarea de imunoglobulină ştim exact câţi anticorpi am pus în fiecare flacon de imunoglobulină. Este nevoie de surplus de plasmă pe care nu o administrezi pacienţilor aflaţi în stare destul de severă şi pe care să o transmiţi fabricilor care să extragă anticorpii din această plasmă şi să facă aceste medicamente care practic oferă o doză standardizată, maximizată de anticorpi pacienţilor”, explică Florin Hozoc, CEO-ul unei firme care a donat statului 18 aparate de plasmafereză.
De la începutul pandemiei, nu mai puţin peste 700 de români vindecaţi au donat plasmă, în toată ţara. Cifra ar putea creşte însă.
Centrul de Transfuzie Sanguină din Capitală primeşte de la o firmă privată încă un aparat de plasmafereză.
„Practic, instalăm un al doilea echipament care va dubla capacitatea de donare de plasmă convalescentă la Bucureşti. Am constatat că sunt foarte multe cozi, foarte mulţi pacienţi donatori care îşi doresc să doneze plasmă şi care nu pot fi preluaţi de Centrul de Transfuzie pentru că nu are capacitate de recoltare”, a mai spus Florin Hozoc.
Avantajul noului medicament este că poate fi mult mai eficient decât plasma, datorită concentraţiei maximizate de anticorpi.
