Statul român își păstrează loialitatea față de americani, dar nu face exces de zel. Investițiile militare rămân la limita cea mai de jos, proiectele energetice sunt modeste, legislația croită împotriva investitorilor se schimbă greu, iar unele întrebări puse de partenerul strategic, cel mai important, rămân fără răspuns din partea Bucureștiului. De exemplu, în luna iulie, când secretarul de stat american Mike Pompeo a îndemnat la realizarea unui coaliții internaționale pentru a contracara influența Chinei pe plan global, președintele Klaus Iohannis a spus că diplomația română va evalua „schimbările geopolitice” care au loc. Este felul diplomatic în care răspunde România, atunci când e nevoită să aibă poziții ferme. Are o temere istorică, fiindcă e o țară de margine, care în trecut a fost într-o permanentă precaritate, între Estul lacom și Vestul egoist. Chiar sub umbrela NATO și scutul SUA, România rămâne precaută, așteptând banii americani, aplaudând proiectele lor, dar refuzând pozițiile inflexibile, inclusiv atunci când ar trebui făcute împotriva Chinei. Ca întotdeauna, în contextul schimbării culorii politice, se ridică întrebarea – cine ar trebui să conducă Statele Unite ale Americii astfel încât României să îi fie bine?
La penultimele alegeri privind președintele Statelor Unite, România a jucat un rol extrem de important, contribuind nu puțin la scorul electoral slab pe care Hillary Clinton l-a obținut în cadrul ultimei sale candidaturi. Contul de e-mail al învestiturii democrate Hillary Clinton, spart de către hackerul român cunoscut drept „Guccifer”, în vârstă de 44 de ani, a influențat mult scorul electoral obținut de Trump în anul 2016, când a preluat mandatul de președinte al Statelor Unite ale Americii.
Marcel Lazăr Lehel, pe numele său, a postat pe internet emailuri neoficiale trimise fostului secretar de stat Hillary Clinton, oferind primele indicii publice despre aranjamentele neconvenționale făcute în trecut, prin email, de către Hillary Clinton, care a candidat la președinția SUA.
Marcel Lazăr Lehel se făcuse vinovat de nouă infracțiuni, dintre care trei s-au referit la accesul neautorizat la computere protejate, potrivit Departamentului de Justiție al Statelor Unite ale Americii. Alte învinuiri din rechizitoriu sunt trei acuzații de fraudă electronică și câte una de furt de identitate în formă agravată, hărțuire prin mijloace informatice și obstrucționarea justiției. Comunicatul Departamentului de Justiție din SUA nu preciza, însă, ce pedepse erau prevăzute pentru respectivele acuzații.
Potrivit rechizitoriului, Lazăr a „spart emailurile și conturile de pe rețelele de socializare ale unor victime de înalt nivel, inclusiv un membru de familie a doi foști președinți americani, un fost membru al Cabinetului SUA, un fost membru al statului major SUA și un fost consilier prezidențial”, arăta comunicatul Deprtamentului.
Rechizitoriul nu oferise numele victimelor, dar în anul 2013, portalurile de știri au publicat emailuri trimise lui Hillary Clinton de către fostul său consilier, Sidney Blumenthal, oferind primele indicii publice despre aranjamentele neconvenționale făcute prin email de către aceasta.
Aflată în fruntea cursei democrate pentru nominalizarea în alegerile prezidențiale din 2016, Hillary Clinton și-a cerut scuze pentru folosirea unui server de mail privat pentru probleme oficiale în timp ce era secretar de stat între 2009 și 2013.
„Guccifer” a devenit celebru în 2013 după ce a clamat responsabilitatea pentru spargerea emailurilor familiei lui George W.Bush și a postat lucrări artistice ale fostului președinte al SUA, inclusiv autoportrete în cada de baie. De asemenea, hackerul a distribuit emailuri schimbate între fostul secretar de stat american Colin Powell și europarlamentarul român Corina Crețu, Powell negând o relație cu aceasta.
Lazăr, șofer de taxi, a fost arestat în București în ianuarie 2014. Conform rechizitoriului american, Lazăr „a făcut publice corespondența privată prin email a victimelor sale, informații medicale și financiare, precum și fotografii personale”, arăta comunicatul Departamentului de Justiție din SUA.
Legăturile familiei Biden cu România
Un alt subiect ce ridică semne de întrebare este reprezentat de afacerile Biden din România, despre care presa internațională subliniază că au primit prea puțină atenție din partea portalurilor de știri.
Care sunt rădăcinile înfipte în România chiar de pe timpul democratului Obama și a vicepreședintelui Biden?
În plină campanie electorală pentru șefia Statelor Unite ale Americii, publicația New York Times a scos la iveală o mulțime de detalii despre familia lui Joe Biden, contracandidatul lui Donald Trump și au publicat un material despre familie în care apar legături cu România.
În acest document apare și numele omului de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu, condamnat și dat în urmărire internațională.
Astfel, din documente reiese faptul că Hunter Biden, fiul lui Joe Biden, ar fi dorit ca împreună cu un grup de firme din China să dezvolte un parc industrial în România, dar și să cumpere pachetele majoritare la Aeroporturile Otopeni şi Băneasa. Mai mult, ar fi vrut să construiască un al 3-lea mare aeroport tot în zona de Nord a Bucureștiului.
Astfel, cel mai mare conglomerat privat din zona de energie al Chinei, firma CEFC, ar fi urmat să activeze în țara noastră prin intermediul firmelor controlate de omul de afaceri Gabriel Popoviciu. Chiar dacă Joe Biden nu apare în mod direct, fiul său, Hunter, s-ar fi implicat în proiectul care viza și România.
Ba chiar, în anul 2017, în România a avut loc o întâlnire între Hunter Biden și asociații săi, în condițiile în care fiul politicianului cunoștea problemele cu legea pe care le-ar fi avut în România Puiu Popoviciu.
În urma asocierii, grupul lui Hunter Biden ar fi urmat să dețină 5% din asocierea în care Popoviciu venea cu terenurile din nordul Capitalei, iar chinezii cu fondurile necesare.
Pe lângă proiectul imobiliar Băneasa, planul ar fi vizat și o ofertă pentru achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni la cele două aeroporturi de stat din București, dar și construcția unui nou aeroport.
“Nu știm ce sume a primit Hunter Biden sau pentru ce a fost plătit, dar situația în cauză ridică semne de întrebare referitoare la eventuale legături (…) pe care românul condamnat voia să le aibă cu vicepreședintele american”, a declarat Kathleen Clark, profesor al Universității din Washington, specializată în Etică guvernamentală.
În ciuda proiectelor, proiectul ar fi eșuat pentru că omul de afaceri român a fost condamnat la 7 ani de închisoare în dosarul Băneasa.
Potrivit presei internaționale, Hunter Biden, cu relații în lumea justiției, a încercat să-l ajute pe Popoviciu să scape de probleme, însă firma de avocatură la care apelase a hotărât să nu se implice în cazul afaceristului român. Nu este, însă, foarte clar cât de mult s-a implicat Hunter Biden în problemele judiciare ale acestuia.
„Găsesc că e fascinant că o parte din banii care par să ajungă la familia lui Biden vin în mare din România, Ucraina și China, exact țările în care Joe Biden a fost emisar special [în perioada în care era vicepreședinte]”, a declarat Mark Meadows, șeful Cancelariei de la Casa Albă.
Polonia, Rusia, Columbia, Franţa, Luxemburg, Oman, Argentina, Belgia, Mexic şi Emiratele Arabe Unite sunt şi ele invocate în capitole separate în planul fiului lui Joe Biden cu partenerii săi.
Potrivit New York Times, actele au fost furnizate jurnaliştilor americani de către fostul partener de afaceri al lui Hunter Biden, Tony Bobulinski.
Simbolul Revoluţiei din 1989, fluturat printre alte steaguri în fața Capitolului
În Statele Unite ale Americii a luat amploare un protest, în contextul validării alegerii lui Joe Biden drept președinte. Susținătorii lui Donald Trump au dat buzna în Congresul american, atacând simbolul democrației din SUA.
O imagine a devenit virală în România – tricolorul găurit în centru, simbol al Revoluţiei din 1989 și a căderii comunismului din țara noastră, fluturat printre alte steaguri în fața Capitolului.
America, pedagogul global, e împărțită în două lumi ireconciliabile, iar democrația ajunge să se mănânce pe sine când nu cunoaște limitele decenței. Confruntările sunt (încă) ținute în frâu de noțiunea de timp. Conflictele politice se acutizează nu numai în colectivitate, ci și în intimitatea familiilor.
Rolul lui Dragnea în investirea lui Trump în funcție
Fostul șef al PSD, Liviu Dragnea, a fost adus zilele trecute de la penitenciarul Rahova la sediul DNA pentru a discuta cu procurorii legat de vizita sa în SUA, unde l-a salutat pe președintele SUA, Donald Trump.
În spatele vizitei, se pare, ar fi stat pretinse fapte de trafic de influență presupus comise de către fostul lider social democrat, fapte ce au condus la participarea sa la investirea lui Trump în funcție.
Acum Dragnea trebuie să explice procurorilor DNA dacă și cel fel de „favoruri” a cerut sau promis pentru care prezența sa la ceremonia de învestire a lui Trump să fie posibilă.
În 10 septembrie 2019, George Maior, ambasadorul României în SUA și fostul director SRI, a declarat la ieșirea din sediul DNA, că a fost chemat în calitate de martor într-un dosar care vizează vizita în SUA a fostului lider PSD, Liviu Dragnea. Maior a spus că discuția a fost „plăcută”.
„(a fost chemat, n.r.) În calitate de martor în legătură cu dosarul vizitei fostului președinte al Camerei Deputaților în SUA. Demult timp voiam să vin, discuție foarte plăcută cu domnii procurori. Dosarul este în procedură, nu pot oferi detalii, dar discuția foarte plăcută”, a declarat Maior la ieșirea din sediul DNA. „Ce informații există, am dat”, a mai spus Maior.
Fostul director SRI a spus, întrebat cu privire la afirmațiile fostului lider PSD, Dragnea, când anunța, la finalul anului 2018 că i-a fost deschis un dosar în legătură cu vizita în SUA: „Domnul Dragnea putea să zică orice. Discuția foarte plăcută în calitate de martor, mâine mă întorc în SUA”.
George Maior a precizat că nu a fost implicat în organizarea vizitei în America și nici ambasada: „Ca martor, poți să spui multe despre contextul unei vizite”.
Întrebat cum vede protocoalele încheiate de SRI, Maior a spus că sunt un lucru bun: „Așa consider”.
De altfel, la finalul anului trecut, fostul președinte PSD spunea că are informații potrivit cărora i-a fost făcut un dosar penal cu privire la deplasarea sa în America, atunci când Liviu Dragnea a participat la ceremonia de învestire a lui Donald Trump în calitate de președinte al SUA. În fotografiile apărute publice la acea vreme, fostul lider PSD se vedea în cadru cu Sorin Grindeanu și Donald Trump.
Se ridică astfel întrebarea – care este substratul și care sunt adevăratele legături ale statului român cu Statele Unite ale Americii? Ce rol joacă Liviu Dragnea în acest tablou? Ce afaceri necurate a derulat fiul vicepreședintelui (de la acea vreme) în România? De ce Codruța Kovesi poza, veselă, alături de șeful de la CIA la București? Care sunt subteranele amestecului direct al administrației americane în România? (Sabina Popescu)
