Decizie CCR: cine a stat la pușcărie nevinovat va fi despăgubit din banii contribuabililor

Două judecătoare, Florica Roman și Aurora Popa de la Curtea de Apel Oradea, au obținut de la Curtea Constituțională a României (CCR) o decizie prin care persoanele care au stat la pușcărie degeaba vor fi despăgubite de stat fără alte demersuri suplimentare. Decizia CCR face referire la art.539 din Cpp care exclude dreptul la repararea pagubei în cazul privării de libertate dispuse în cursul procesului penal soluționat prin clasare sau achitare și declară articolul neconstituțional.

Judecătoarele Florica Roman, Denisa Vidican și Raluca Beatrix Cuc, de la Curtea de Apel Oradea, au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție.  Cu toate acestea, ele au fost achitate, procurorii DNA fiind nevoiți să claseze cauza pe motiv că fapta nu există sau nu e prevăzută de legea penală.

Au încercat să obțină despăgubiri, dar nu au primit, așa că au sesizat Curtea Constituțională.

După șapte amânări, CCR a admis excepția de neconstituționalitate a art. 539, alineatul 2 din Codul de procedura penală, care condiționa acordarea despăgubirilor de existența unei ordonanțe a procurorului sau a unei hotărâri judecătorești care să constate privarea nelegală de libertate.

Cu majoritate de voturi, judecătorii CCR au admis excepția de neconstituționalitate a articolului care în forma actuală stipulează că ”dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate. (1) Are dreptul la repararea pagubei și persoana care, în cursul procesului penal, a fost privată nelegal de libertate. (2) Privarea nelegala de libertate trebuie să fie stabilită, după caz, prin ordonanță a procurorului, prin încheierea definitivă a judecătorului de drepturi și libertăți sau a judecătorului de cameră preliminară, precum și prin încheierea definitivă sau hotărârea definitivă a instanței de judecată investită cu judecarea cauzei”.

Cu alte cuvinte, dacă procurorul care a făcut rechizitoriul sau judecătorul nu dă undă verde, poți să aștepți până la calendele grecești măsurile restauratorii.

Statul stalinist mai corect decât justiția democratică de azi

”O astfel de condiționare drastică, imposibil de îndeplinit, cu privire la dreptul la despăgubiri al persoanei achitate care pe durata procesului penal a fost lipsită de libertate, nu a fost prevăzută nici măcar în perioada regimului comunist.

Libertatea individuală și siguranța persoanei sunt inviolabile, potrivit art. 2 alin. (1) din Constituție, De asemenea, potrivit aceluiași articol, lipsirea de libertate a unei persoane se poate face numai în condiții excepționale, strict și limitativ prevăzute de lege.

Statul, conform Constituției, are obligația pozitivă de a garanta atât libertatea, cât și siguranța personală a cetățenilor săi.

Tot statul este cel care, în vederea protejării unor interese generale ale societății, permite restrângerea libertății individuale prin măsura arestului preventiv. Astfel, în situația în care există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârșit o infracțiune, statul permite îngrădirea libertății acestuia pentru a proteja ordinea publică sau pentru a asigura buna desfășurare a instrucției penale.

Or, câtă vreme statul a stabilit aceste reguli, pentru a asigura un echilibru între interesul individual și cel colectiv, tot statul trebuie să suporte și riscurile lipsirii de libertate a unei persoane în situația în care, prin hotărârea judecătorească definitivă de achitare, se stabilește că suspiciunea rezonabilă a săvârșirii unei infracțiuni nu se confirmă.

Cu alte cuvinte, statul, obligat să protejeze atât libertatea individuală a persoanelor, cât și interesul general al societății, este cel obligat să își asume responsabilitatea pentru urmările măsurilor dispuse în numele interesului general prin care a restrâns drepturi și libertăți față de persoane care, la sfârșitul procesului penal, se dovedesc a fi nevinovate.

Este complet neechitabil ca statul să transfere, chiar indirect, responsabilitatea sa în sarcina individului, acest mod de a acționa al statului fiind în contradicție cu obligația asumată prin art. 1 alin. (3) din Constituție, aceea de a garanta valorile supreme că ‘demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic’.

Așa cum rezultă din textul constituțional de la art. 1 alin. (3) de mai sus, dreptatea este ea însăși o valoare supremă a statului român. Or, în situația de față, lăsarea unui persoane nevinovate să deconteze singură prejudiciile grave create prin privarea sa de libertate este un act nedemn și inechitabil al statului, care încalcă însăși ideea de dreptate și contravine flagrant principiilor enumerate în art. 1 din Constituție.

Dat fiind că primul articol din Constituție vorbește despre garantarea de către stat a unor valori ‘în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989’, reiterăm faptul că nu doar că în Codul de procedura penală dinainte de perioadă comunistă persoană privată de libertate și la final achitată avea dreptul să primească despăgubiri, dar această prevedere a rămas în Codul de procedura penală chiar și în perioada comunistă, inclusiv când România era sub ocupație sovietică, iar justiția se staliniza. Cum am arătat anterior, prevederea a rămas în Codul de procedura penală și după 1989, modificarea făcută art. 504 în 1990 lărgind sfera persoanelor care puteau obține despăgubiri pentru a-i include și pe cei care au fost supuși altei măsuri preventive în afară arestului”, se arată în sesizarea de neconstituționalitate.

Cine ar putea primi despăgubiri după ce au ieșit din malaxorul justiției clujene

La nivel național, numărul celor care au stat la pușcărie doar în baza cererilor de arestare ale procurorilor DNA se ridică la aproape 130 de persoane. Printre achitații de la Cluj se numără avocați, judecători, lichidatori judiciari sau oameni de afaceri.

Or, achitările vin ca urmare a faptului că rechizitoriul nu fost bine făcut sau că faptele incriminate nu au fost comise.

Printre cei care au stat la pușcărie în baza cererilor DNA, pentru ca ulterior să fie ”spălați” de judecătorii clujeni se numără lichidatorul judiciar Kasai Vladimir Pavel care a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv la 19.10.2006, pentru complicitate la trafic de influență. În ancheta DNA, avocatii Edit Lazar, Clopina Călin și lichidatorul judiciar Vladimir Pavel Kasai au fost arestați pentru trafic și complicitate la trafic de influență, după ce au fost prinși în flagrant chiar în sediul Tribunalului Timiș în timp ce primeau 12.000 de euro de la o persoană cercetată pentru ultraj, pentru a interveni pe lângă judecători. Acest dosar a stat la Curtea de Apel Cluj timp de peste 1.200 de zile pentru ca prin decizia nr.119 din 30 aprilie 2014 magistrații de la Înalta Curte să decidă definitiv achitarea lui Kasai și a lui Clopină. Cei doi au stat în arest în preventiv timp de o lună de zile.

Un personaj cunoscut în mediul de afaceri este Sarca Brad. El a stat la zdup pe arest preventiv aproape 5 luni, între 2006 și 2007, pentru prezumția procurorilor DNA că ar fi făcut evaziune fiscală și spălare de bani. Sarca și ceilalți inculpați din Dosarul Tascochim au fost achitați de magistrații din Iași, după ce procurorii care i-au trimis în judecată s-au mândrit că dosarul respectiv este unul trăsnet. În referatul DNA, Sarca era prezentat drept creier al întregii operaţiuni el fiind cunoscut la Cluj pentru dosarele sale de evaziune fiscală.  Sentinţa s-a dat contrar aşteptărilor  procurorilor DNA, care susţineau că prin afacerile derulate de firma Tascochim s-au achiziţionat uleiuri şi combustibil scutite de la plata accizelor, care ulterior au fost vândute drept combustibil auto. Un prejudiciu la bugetul de stat de 4,5 milioane de euro a fost astfel şters în instanţă. Lista ”achitaților” ieșiți din sălile de judecată ale Palatului de Justiție din Cluj Napoca este următoarea:

• Iancu Floare (inginer) – trimis in judecata la 23.08.2010, pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitat de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitat si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

• Sabo Emil (director general firma) – trimis in judecata la 23.08.2010, pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitat de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitat si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

• Urs Claudia Maria (director economic firma) – trimisa in judecata la 23.08.2010, pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitata de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitata si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

• Calin Mitica (om de afaceri) – trimis in judecata la 23.08.2010, pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitat de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitat si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

• Florisca Simona Elena (director economic companie de stat) – trimisa in judecata la 23.08.2010, pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitata de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitata si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

• Muresan Vasile (director general companie de stat) – trimis in judecata la 23.08.2010, pentru complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitat de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitat si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

• Nacu Vanghele (director adjunct companie de stat) – trimis in judecata la 23.08.2010, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitat de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitat si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

• Iosub Nicolae Catalin (director companie de stat) – trimis in judecata la 23.08.2010, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitat de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitat si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

• Noaptes Alexandru (director general companie de stat) – trimis in judecata la 23.08.2010, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, cu consecinte deosebit de grave; achitat de Curtea de Apel Cluj, prin decizia nr.656 din 17 iulie 2014, pronuntata in dosarul 27134/211/2010 (achitat si la fond, de Judecatoria Cluj-Napoca).

Nimic nu obligă judecătorul să analizeze statul la pușcărie fără vreo vină

”Nicio dispoziție din Codul de procedura penală nu obligă judecătorul care pronunță o soluție de achitare ori încetare a procesului penal să facă o analiză a legalității încheierilor rămase definitive, și prin care s-au dispus măsuri preventive împotriva inculpatului care a fost achitat sau împotriva căruia procesul penal a încetat.

A obligă judecătorul care pronunță o hotărâre definitivă de achitare sau încetare a procesului penal să reanalizeze legalitatea încheierilor definitive privind măsurile preventive, hotărâri care au intrat în autoritatea lucrului judecat, nu doar că nu e prevăzută de lege, dar ar intra în contradicție cu art. 129 din Constituție care prevede că ‘împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii’”, arată judecătoarele Florica Roman și Aurora Popa.