Ministerul Transporturilor acorda infrastructurii clujene și anul acesta tot “speranță”

Infrastructura națională reprezintă un subiect extrem de controversat care în ultimii 30 de ani a reprezentat unul dintre cele mai slabe puncte ale României. Lipsa drumurilor de mare viteză a dus la pierderea multor contracte și posibilități de investiții din partea marilor multinaționale deoarece pur și simplu nu aveau cum să transporte bunurile. O altă problemă a lipsei infrastructurii a dus la plasarea României în topul listei accidentelor mortale din Europa precum și a veșnicelor cozi interminabile din foarte multe zone ale țării. 

Transportul feroviar este unul dintre cele mai slabe din istoria țării ajungându-se în prezent la timpi mai mari pentru o călătorie cu trenul decât în timpul Primului Război Mondial.  În cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii nu este cuprinsă doar infrastructura terestră, aici intră mai transportul aerian și maritim care pur și simplu pare că nu există în România intrând nici măcar în discursurile iluzorii ale politicienilor.  

În prezent, România dispune de 912 km de autostradă, ne aflăm între Irlanda cu 916 și Serbia cu 866, state cu o suprafața teritorială de două ori mai mică. Cărui fapt îi datorăm această statistică? Administrație defectuoasă? Incompetență? Birocrație? Cred că nu greșesc dacă afirm, toate la un loc.

În acest an Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va primi 31.938.326 mii lei credite de angajament și 14.120.000 credite bugetare. Drept urmare în acest articol voi prezenta ce sume și unde vor ajunge anul acesta în județul Cluj.

Sistemul de transporturi feroviar clujean

Electrificarea și reabilitarea liniei CFR Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor va primi anul acesta din Fondul European de Dezvoltare Regională 27 mii lei credite de angajament și 948 mii lei credite bugetare. Pentru acest proiect Agenția Națională pentru Protecția Mediului a propus o dezbatere publică pe data de 15 februarie 2021 privind impactul asupra corpurilor de apă. 

Proiectul privind lucrările de reabilitare al podurilor, podețelor și tunelurilor de cale ferată – Sucursala Regională CFR Cluj, va primi în acest an 4.460 mii lei credite bugetare din Fondul European. Prin acest proiect se vor desfășura lucrări pe raza localității Apahida și Dej unde au început procedurile de expropriere a 19 persoane fizice și o persoană juridică. Lucrări vor mai fi efectuate și pe raza localităților bistrițene Șieu-Măgheruș și Feldru. 

Infrastructură rutieră din Cluj

Autostrada Cluj Vest (Gilau) – Nadaselu și finalizarea lucrărilor la nodul Gilău și conexiunea dintre două subsecțiuni va primi anul acesta 835 mii lei dintre care 597 mii lei fiind din finanțare externă nerambursabilă, 105 mii lei de la bugetul de stat iar 133 mii lei sunt încadrați cheltuielilor neeligibile. 

Tot în anul 2021 se mai acordă 3.221 mii lei credite bugetare pentru elaborarea studiului de fezabilitate și întocmirea proiectului Drumului Expres destinat conexiunii dintre Autostrada A3 Turda și Varianta de ocolire Cluj Est (V.O.C.E). 

VOCE(a) clujului a primit acordul studiului de fezabilitate în anul 2009 pentru un proiect de 701672 mii lei cu o durată de realizare de 24 de luni. Acest drum ar trebui să aibă o lungime de 23,6 km și 6 viaducte. La sfârșitul anului 2020 rămăsese de alocat 66644 mii lei iar în acest an urmează să fie alocați 7.857 mii lei. În anul 2017 Primăria Cluj-Napoca a solicitat Guvernului României în urma unui parteneriat împreună cu administrațiile Gilău, Apahida și Florești preluarea proiectului și finalizarea acestuia. Planul urbanistic pentru construcția drumului a fost câștigată de o firmă româno-ungară în valoare de 3,7 milioane de euro. Valoarea totală a proiectului este estimată la 126,5 milioane euro dar unii experți susțin că la final s-ar putea ajunge la dublul acestei sume. Emil Boc, a declarat optimist că în anul 2024 e posibil să fie finalizate lucrările. 

Varianta de ocolire Cluj Nord a primit aprobarea studiului de fezabilitate în luna noiembrie 2009, cei 2,92 km ar fi trebuit să fie gata în 12 luni. Valoarea totală este de 35147 mii lei dintre care mai sunt necesari 3.470 mii lei încă din anul 2019. În ultimii doi ani nu au fost alocați bani pentru acest proiect dar totuși la secțiunea “ani ulteriori” este prevăzută și suma rămasă. 

Autostrada Sebeș-Turda

Acest sector de drum este împânzit de procese între stat și firmele de construcții care au dus, pe scurt, la stagnarea lucrărilor care trebuiau să fie gata în 24 de luni începând cu anul 2013 când a fost aprobat studiul de fezabilitate. Cei 70 de km de autostradă valorează aproximativ 445 milioane euro. Acest tronson a fost anunțat că va fi dat în folosință de trei ori până în prezent, în 2018, în 2020 iar acum se preconizează ca ar fi gata în luna iunie a anului 2021. Totuși, în prezent sunt dați spre “exploatare” 62% și în execuție 38%. Bucătăria internă este una complicată, de exemplu, autostrada Sebeș-Turda a fost proiectată să aibă 70km, 66 de poduri și spații de servicii, conform Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Acești 70 de km sunt împărțiți în 4 loturi, fiecare lot fiind construit de către alt operator, de aici încep și problemele, dosarele aflate în instanță între CNAIR și firmele care au câștigat licitațiile pentru construcția loturilor.

Astfel, lucrările se sistează iar reînceperea construcțiilor necesită hotărâri judecătorești definitive. Aceste procese se întind pe ani de zile și astfel putem trage o singură concluzie, România bate pasul pe loc. Drumurile sunt inexistente iar oficialii inaugurează în fiecare an frânturi din autostrăzi cu mare fast.

Autostrada Brașov – Târgu Mureș – Cluj – Oradea

Studiul de fezabilitate al celor 416 km a fost aprobat în anul 2019 iar proiectul are o valoare de aproape 22 de milioane de euro și se estimează ca ar fi gata în 13 ani. La sfârșitul anului mai rămăsese de alocat peste 19 milioane de euro ca în anul 2021 să se vireze pentru construcția autostrăzii aproximativ 500.000 de euro credite de angajament și credite bugetare în valoare de aproape 200.000 euro. 

Reabilitarea DN Dej – Baia Mare

Studiul de fezabilitate pentru cei 86,49 km din acest drum a fost aprobat în anul 2008, cu o valoare totală a proiectului de 404787 mii lei care teoretic trebuia să fie gata în 24 de luni. La sfârșitul anului trecut au mai rămas de alocat 10227 mii lei. În anul 2021, de exemplu, au început procedurile de expropriere a imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică, conform Companiei Naționale de Drumuri. Din județul Cluj se află în această situație peste 70 de persoane, majoritatea dintre acestea fiind persoane fizice din raza administrativă a localității Câțcău.

Varianta de Ocolire Dej

Acest caz este similar cu celelalte, studiul de fezabilitate pentru cei 5.45 km și 9 poduri și pasaje a fost aprobat în anul 2010. Valoarea totală a proiectului se estimează la aproximativ 22 de milioane de euro și ar fi trebuit să fie gata în 24 de luni. Anunțul începerii licitației pentru construirea drumului a fost pus în luna februarie a anului 2019 cu aceeași durată de implementare și cu o garanție de minim 36 de luni. Scopul acestui drum este acela de a limita traficul greu și foarte greu din Dej din “lipsa unei variante ocolitoare”, a precizat CNAIR. 

În urma acestei analize putem constata cu ușurință că schimbări semnificative nu vor avea loc nici anul acesta în județul Cluj. Întârzierea lucrărilor, nerespectarea condițiilor contractuale, multitudinea de procese aflate pe rol duc efectiv la baterea pasului pe loc și la nerealizarea celor promise. Aproape în fiecare an, un nou ministru al Transporturilor promite sute întregi de km de drumuri sau inaugurează cu mare fast câte un ciot de autostradă cu pâine și sare de parcă l-ar fi construit cu propria mână. Cum se face că aceleași firme de construcții în alte state duc la bun sfârșit înțelegerile contractuale și în România nu? Rămâne cel puțin o “enigmă” care, poate, cândva se va afla iar cei vinovați vor răspunde în fața legii. În urma acestor acțiuni cine are de îndurat? Bineînțeles că românii care pierd timp prețios în trafic, își deteriorează autovehiculele și cel mai rău aspect, își pierd viața și din cauza drumurilor de proastă calitate.