Încălzirea globală provoacă topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor și oceanelor.

În timp ce temperatura Pământului a crescut deja cu mai mult de un grad Celsius de la începutul erei preindustriale, ghețarii, din Himalaya până în Anzi, trecând prin Alpi, se diminuează treptat de la mijlocul secolului al XX-lea.

Dar doar câteva sute din cei 220.000 de mii de ghețari ai planetei – în afară de calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica – sunt supravegheați in situ. „Există multe regiuni în care nu știam cum evoluează ghețarii”, explică pentru agenția de presă Agence France-Presse Romain Hugonnet, autorul principal al studiului publicat în revista științifică Nature.

Ghețarii au pierdut în medie 267 de miliarde de tone de gheață pe an între 2000 și 2019, potrivit studiului. Cantitate suficientă pentru a scufunda întreg teritoriul Elveției sub șase metri de apă în fiecare an, menționează Universitatea Tehnică Federală din Zürich (ETH) într-un comunicat.

Topirea s-a accelerat de la o medie de 227 de miliarde de tone pe an între 2000 și 2004 la o medie de 298 de miliarde de tone pe an între 2015 și 2019.

„Excluzând zonele de la periferia Groenlandei și Antarcticii, în 20 de ani s-a ajuns de la o micșorare medie de aproximativ o tremie de metru pe an, la două treimi de metru pe an”, subliniază Romain Hugonnet. „În 20 de ani, viteza de micșorare s-a dublat. Este foarte îngrijorător”.

Ghețarii din Alaska, Alpi și Islanda sunt printre cei care s-au micșorat cel mai repede.

Concluziile generale ale studiului sunt în concordanță cu cele ale experților ONU în domeniul climei (IPCC – Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei) care includeau totuși marje foarte mari de incertitudine.

Noile date, mult mai concrete din punct de vedere geografic, ar putea ajuta și la planificarea în regiunile foarte populate, unde ghețarii joacă un rol major în aprovizionarea cu apă și în agricultură.

„Pe termen scurt, ghețarii care se topesc din ce în ce mai repede vor furniza din ce în ce mai multă apă râurilor, servind ca tampon în unele regiuni precum India sau în Anzi în perioadele aride.

Dar atunci vom atinge o limită, iar cantitatea de apă va scădea rapid, până nu va mai exista”, avertizează cercetătorul, estimând că „în câteva decenii majoritatea regiunilor se vor afla pe această pantă descendentă”

Sursa: rfi.ro

Citește și: Inițiativa lui Boc de eliminare a centralelor de apartament nu este atât de ”verde” precum declară edilul

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.