Miercuri, 5 mai se vor împlini două secole de la moartea primului împărat al Franței, Napoleon Bonaparte. Președintele actual al Franței, Emmanuel Macron va comemora acest moment la Institut de France, unde va susține un discurs despre moștenirea lăsată de Napoleon francezilor și nu numai. La Domul Invalizilor, locul unde se află mormântul lui Napoleon, va fi oficializată de asemenea o ceremonie.
Palatul Elysée insistă să se spună «comemorarea» şi nu «celebrarea» bicentenarului morţii lui Napoleon. In cursul vizitei sale la Institut de France, Emmanuel Macron va susţine discursul în faţa academicienilor prezenţi dar şi a unor liceeni. Subiectul este sensibil, greu de abordat.
General revoluţionar şi apoi Împărat autoritar, Napoleon va impune în 1804 Codul civil – din care dealtfel se va inspira şi România câteva decenii mai târziu. Un Cod civil apreciat de mulţi – şi care, în foarte mare parte, mai este în vigoare şi azi în Franţa – dar care deserveşte femeile. Tot Napoleon instaurează poliţia dar această nouă forţă va fi criticată pentru felul în care controlează populaţia. Nu în ultimul rând, moştenirea napoleoniană este şi chestiunea coloniilor franceze şi restabilirarea sclaviei în 1802, sclavie care fusese abolită 8 ani mai devreme.
Privită aşa, politica lui Napoleon este foarte diversă şi contrariată, greu de explicat elevilor şi probabil şi mai greu de abordat într-un discurs prezidenţial. Seful statului va susţine un discurs în care «va privi moştenirea împăratului în faţă» spun apropiaţii preşedintelui Macron. Liderul de la Elysée se va exprima după alţi doi vorbitori – Xavier Darcos, secretarul general al Institut de France şi Jean Tulard, unul dintre cei mai mari experţi francezi ai lui Napoleon.
După intervenţia sa în faţa academicienilor şi tinerilor, Emmanuel Macron va participa la un moment mai solemn şi anume depunerea unei jerbe de flori la picioarele mormântului «imperial» al lui Napoleon aflat sub domul aurit al Invalizilor. O ceremonie la care şeful statului va fi însoţit, printre alţii, de Florence Parly, ministra Armatelor franceze, şi de Jean-Christophe Napoléon Bonaparte, descendent al cunoscutei familii.
Dorind să organizeze această comemorare, actualul preşedinte francez se demarcă de precedesorii săi care, mai toţi, au fost mult mai prudenţi în privinţa memoriei fostului Împărat al francezilor. Mort pe 5 mai 1821, în exil, pe insula britanică Sfânta Elena, Napoleon a rămas o figură extrem de controversată din cauza politicii pe care a dus-o în cei 15 ani câţi a fost la putere. Figura lui Napoleon divizează şi azi clasa politică franceză: în timp ce dreapta şi extrema dreaptă apreciază moştenirea lăsată şi figura de mare şef autoritar, stânga deplânge autoritarismul lui Napoleon şi decizia sa de a restabili sclavia.
Sursa: rfi.ro
Citește și: Ioan Pop: Școala fără istorie și geografie. Unele dintre aceste rețete sunt îndemnuri la îndobitocire
