Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca riscă să rămână cu conturile poprite pentru 30.000 lei

În urmă cu câțiva ani, Primăria Cluj Napoca a acordat, cu titlu gratuit, o clădire din centrul orașului Universității de Artă și Design Cluj Napoca. Din cauza faptului că universitatea nu s-a ocupat de îngrijirea clădirii, administrația locală a luat decizia să restaureze imobilul, care prezenta pericol pentru cei care treceau prin zonă. Bucăți masive din cornișa clădirii și tencuiala mâncată de igrasie se desprindeau riscând să cadă în capul trecătorilor. Primăria a reabilitat fațada, iar nota de plată, în valoare de 30.000 de lei a fost trimisă universității care a refuzat să plătească. 

În 2019, Primăria Cluj Napoca a dat în judecată Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca pentru a cere plata a 30.000 lei, bani care reprezintă contravaloarea lucrărilor de refațadizare a imobilului situat la adresa Piața Unirii, nr. 31-33. 

În 2014, primăria clujeană a încheiat, în calitate de comodant și un contract cu universitatea clujeană, care avea calitatea de comodatar, cu alte cuvinte, administrația locală a acordat UAD-ului spațiul respectiv, cu titlu gratuit. 

Clădirea s-a degradat în timp, astfel că, pentru refacerea fațadei clădirii din Piața Unirii nr. 31-33 au fost efectuate lucrări de intervenție de primă necesitate. Primăria a plătit contravaloarea totală a lucrărilor executate în regim de urgență la imobilele aflate în proprietatea Statului

Român, pentru imobilul în cauză, achitând suma de 48.975,21 lei cu TVA. Din această sumă, universitatea ar fi trebuit să plătească 29.972,83 lei, conform cotelor părți indivize comune aferente apartamentelor nr. 4 și 5. De altfel, potrivit contractului încheiat în 2014, universitatea se obliga să suporte cheltuielile necesare folosinței imobilului în cauză, între care se includ și cheltuielile privind refațadizarea (lucrările de primă urgență care presupun înlăturarea oricărui pericol de accidentare și punerea în siguranță a clădirii). 

În apărare, reprezentanții UAD au spus că una dintre clauzele contractuale dintr-un act adițional la contractul de comodat specifică faptul că universitatea se angajează să efectueze lucrări de intervenție/restaurare, nu să le plătească. 

Deasemenea în baza art. 5.26 din actul adițional s-a stabilit că universitatea suportă cheltuielile necesare folosinței imobilelor ce fac obiectul contractului, având astfel obligația de a efectua la timp și în bune condiții lucrările de întreținere și reparații la suprafețele folosite în exclusivitate sau în comun, de a lua măsuri de intervenție asupra clădirii pentru înlăturarea pericolelor ce pot genera accidente, toate lucrările de primă urgență care presupun înlăturarea oricărui pericol de accidentare și punerea în siguranță a clădirii, precum lucrări de reparare, consolidare, restaurare, reabilitare, recondiționare fațadă exterioară, recondiționare învelitoare, recondiționări cursive, fațadă interioară și tâmplărie, modernizare grupuri sanitare, balcoane interioare/exterioare, respectiv alte cheltuieli organizare șantier. 

Universitarii au vrut să tragă în piept primăria 

Neînțelegerile dintre Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca și administrația locală au ajuns în instanță, însă toți judecătorii care au avut de-a face cu dosarul au dat câștig de cauză Primăriei Cluj Napoca. Verdictul unanim a fost că UAD-ul trebuie să plătească cei 30.000 de lei. ”Din conținutul textului legal se desprind elementele constitutive a răspunderii contractuale: săvârșirea de către debitor a unei fapte ilicite constând în aceea că, fără justificare, nu a executat integral sau doar parțial, ori nu a executat în mod corespunzător obligațiile asumate printr-un contract valabil încheiat, existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorului și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu . Totodată, în ceea ce privește culpa debitorului, deși simplul fapt al nerealizării obiectivului urmărit prin încheierea contractului este de natură a cauza angajarea răspunderii contractuale, în cazul anumitor obligații de a face, calificate ca fiind de mijloace, diligență și prudență, este necesară invocarea și dovedirea culpei debitorului pentru a putea obține reparația. 

Or, în speță din contractul de comodat, astfel cum a fost modificat prin actul adițional nr. 2 încheiat la data de 17.10.2017 reiese existența obligațiilor valabil asumate de pârâtă (Universitatea de Artă și Design, n.red.), în calitate de comodatar, obligații stipulate la art. 5.9, art. 5.10 și art. 5.26 din acest act adițional, mai sus redate, în temeiul cărora acesteia îi revenea sarcina de a efectua lucrările de intervenție de primă urgență în primă urgență de refațadizare la apartamentele nr. 4 și 5 din imobilul situat în Piața Unirii, nr. 31-33 din Cluj Napoca, obligație neexecutată de pârâtă, ceea ce a generat reclamantului un prejudiciu în valoare totală de 29.972,83 lei reprezentând contravaloarea lucrărilor de intervenție de primă urgență suportate de reclamant raportat la cota aferentă apartamentelor nr. 4 și 5 date în folosința gratuită a pârâtei.

Astfel, instanța reține îndeplinite în cauză condițiile răspunderii civile contractuale și temeinicia pretențiilor în valoare de 29.972,83 lei, prin prisma unei obligații explicite asumate de către pârâtă de a efectua la timp și în bune condiții lucrările de întreținere și reparații la suprafețele folosite în exclusivitate sau în comun, de a lua măsuri de intervenție asupra clădirii pentru înlăturarea pericolelor ce pot genera accidente, toate lucrările de primă urgență care presupun înlăturarea oricărui pericol de accidentare și punerea în siguranță a clădirii, precum lucrări de reparare, consolidare, restaurare, reabilitare, recondiționare fațadă exterioară, recondiționare învelitoare, recondiționări cursive, fațadă interioară și tâmplărie, modernizare grupuri sanitare, balcoane interioare/exterioare, respectiv alte cheltuieli organizare șantier. În acest sens, instanța consideră neîntemeiate apărările pârâtei”, se arată în motivarea judecătorească. Ultima sentință din acest dosar a fost dată în cursul lunii trecute, când Curtea de Apel Cluj a dat un verdict definitiv. 

”Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta UADC împotriva deciziei civile nr. 1589/A din 20.11.2020 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosar nr. 23799/211/2019, pe care o menţine. Decizia este definitivă. Dată şi pronunţată în şedinţa publică din 22 aprilie 2021”, arată soluția pe scurt. 

UAD Cluj Napoca rămâne tot la pleașcă 

O altă clădire în care funcționează Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca este casa natală a lui Matei Corvin. Nici aici, chiar dacă universitatea se folosește gratuit de clădire, reprezentanții UAD-ului nu vor să investească niciun ban. Clădirea monument istoric nu a fost restaurată integral din anii 1940-1950, fiind făcute doar intervenţii punctuale. Noroc cu maghiarii ! 

„După restaurare, clădirea ar putea fi deschisă publicului, dar ar fi utilă şi din punct de vedere didactic. Este o valoare şi un simbol al oraşului şi al întregii regiuni şi va putea găzdui, în continuare, Universitatea de Artă şi Design”, a afirmat ministrul Cseke Attila. Anunţul a fost făcut de ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, care a avut o întrevedere cu rectorul şi prorectorul Universităţii de Artă şi Design Cluj-Napoca, pentru a analiza posibilitatea de finanţare, dat fiind că universitatea este proprietarul actual al clădirii. Potrivit reprezentanţilor UDMR, clădirea monument istoric de pe strada Matei Corvin, zona pietonală adiacentă Pieţei Muzeului, datează din Evul Mediu şi nu a fost restaurată integral din anii 1940-1950, suferind doar intervenţii punctuale pentru a asigura buna desfăşurare a activităţii didactice. Monumentul are o importanţă istorică şi turistică, este vizitat de zeci de mii de turişti anual, dar interiorul acestuia nu poate fi vizitat. 

Ministrul Cseke Attila a arătat că această clădire necesită o restaurare completă, să fie consolidată din punct de vedere structural, trebuie schimbate instalaţiile, amenajată clădirea şi curtea interioară a acesteia, restaurată faţada clădirii, tâmplăria şi vitrajele, respectând normele aplicabile clădirilor monument istoric.