Comoditatea e mai importantă decât sănătatea pentru clujeni. Care sunt măsurile care ar trebui să reducă poluarea în municipiul Cluj-Napoca?

Municipiul Cluj-Napoca se află în topul orașelor europene în ceea ce privește factorul ridicat de poluare a aerului, principala cauză fiind traficul intens și degajarea în atmosferă a oxizilor de azot și a particulelor în suspensie, substanțe care au un impact nociv asupra sănătății și stau la baza mai multor afecțiuni. Clujenii nu par deranjați că aerul pe care îl respiră le face mai mult rău decât bine și puțini sunt cei care pun calitatea aerului mai presus de propriul confort.

Problema poluării atmosferice este discutată de câțiva ani încoace, însă aplicarea măsurilor concrete întârzie să apară. Planul Integrat de Calitate a aerului pentru aglomerarea Cluj-Napoca a fost aprobat printr-o hotărâre a Consiliului Local și propune 19 măsuri care ar trebui să reducă poluarea din aer, mai exact, se dorește diminuarea oxizilor de azot și a particulelor în suspensie care sunt propagate în mediul înconjurător din cauza noxelor emise de automobile în urma arderii carburanților. Măsurile propuse vizează realizarea unor benzi dedicate transportului în comun, realizarea unor centuri de ocolire a municipiului Cluj-Napoca,care ar avea ca scop evitarea aglomerărilor. La acest moment cinci astfel de rute ocolitoare sunt în proces de construcție până la finele anului 2024, printre acestea se numără Centura Metropolitană între Bucium (DJ 107R)  și Selgros (DJ 105S) care va avea 14 km și legătura între centura Varianta Zorilor și Mănăștur. De asemenea, se dorește promovarea transportului public ecologic prin achiziționarea a 50 de  tramvaie,  24 de troleibuze și 13 autobuze electrice, introducerea mai multor autobuze școlare, care i-ar putea scuti pe părinți de un drum în plus, crearea de circuite și piste de biciclete, care au fost extinse cu 57 de km, gestionarea traficului prin introducerea de restricții care au ca scop interzicerea  încărcării sau descărcării de mărfuri în toate zonele orașului, fiind necesară o autorizație de la primărie prin care se reglementează accesul autovehiculelor cu mărfuri în orele de vârf.  O altă măsură care vine în sprijinul mediului este amenajarea de zone verzi și de agrement precum Parcul Între Lacuri, Parcul Tineretului, Parcul Zorilor, Parcul Rozelor. Dezvoltarea spațiului pietonal din oraș se va realiza prin reabilitarea și extinderea str. Tipografiei și str. Regele Ferdinand. 

Din păcate, clujenii nu acordă  prea mare atenție măsurilor aplicate care ar putea avea un beneficiu dublu, atât pentru a diminua propagarea substanțelor nocive în aer dar și  pentru a reduce timpul petrecut în trafic. Situația actuală a Clujului, în ceea ce priveşte traficul, nu face altceva decât să contribuie şi mai mult la creşterea poluării, mijloacele de transport sunt arhipline și în orele de vârf mașinile stau ore în şir, bară la bară, în trafic. Clujenii nu renunță la autoturismul personal prea ușor, punând comoditatea mai presus de propria sănătate. Fie că merg la muncă, își duc copiii la școală sau merg la cumpărături, evită pe cât posibil alternativele mai puțin poluante de deplasare precum mijloacele de transport în comun, bicicletele sau trotinetele. Pandemia a influențat nivelul de poluare din două puncte de vedere, la început, oxizii de azot din aer au scăzut semnificativ odată cu lookdown-ul, când oamenii au fost nevoiți să petreacă mai mult timp în casă, iar drumurile erau goale şi fabricile închise. Minunea nu a durat prea mult timp şi odată cu reluarea traficului, s-a revenit la valorile de dinaintea pandemiei şi, în unele cazuri, valorile maxime admise au fost depăşite. Un studiu realizat de compania europeană de cercetare CE Delft, în octombrie 2020, clasa Clujul pe locul patru din cele 432 de oraşe europene analizate, în ceea ce priveşte poluarea cu oxizi de azot. Rezultatele dramatice au ca origine teama de o posibilă infectare cu COVID-19, care i-a determinat pe tot mai mulți clujeni să stea departe de mijloacele de transport în comun şi până şi cei care susțineau transportul ecologic, au ales să circule cu maşina personală pentru a se proteja. De asemenea, se poate observa o legătură clară între maşinile vechi care au un grad mult mai crescut de poluare şi calitatea scăzută a aerului. Cauzele poluării sunt clare și soluțiile sunt cunoscute, însă nu s-a găsit o metodă care să poată fi aplicată rapid pentru ca aerul din Cluj să nu mai fie atât de toxic. 

Efectele poluării asupra sănătății

Poluarea aerului este provocată în mare măsură de traficul intens, având un impact devastator și imediat asupra sănătății. Cu cât aerul este mai poluat, cu atât mai mult funcția pulmonară scade, iar plămânii nu mai funcționează în parametri normali. Potrivit datelor furnizate de Agenția Europeană de Mediu, 63 de români mor zilnic din cauza poluării care, în asociere cu alte boli, poate fi fatală.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) afirmă că poluarea atmosferică constituie principalul factor de  risc legat de mediu pentru sănătatea umană din Uniunea Europeană, unde în fiecare an sunt înregistrate aproximativ  400.000 de decese premature. Cele mai expuse sunt persoanele care locuiesc sau îşi desfăşoară activitatea în mediul urban, în apropierea drumurilor intens circulate. Bolile cele mai des întâlnite din cauza poluării sunt accidentele vasculare, afecțiunile cardiovasculare, afecțiunile pulmonare şi nu puține au fost studiile care au scos la iveală o legătură clară de cauzalitate între calitatea precară a aerului și demență.

Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății a catalogat emisiile cu oxizi de azot, cauzate de traficul auto, ca fiind unul din principalii factori care favorizează apariția cancerului pulmonar. 

Răspândirea substanțelor nocive din aer este influențată și de condițiile de mediu. Din acest motiv, ploaia sau vântul reduc considerabil substanțele chimice din atmosferă, în timp ce temperaturile ridicate favorizează răspândirea substanțelor chimice în aer și le sporesc efectul, făcând aerul mult mai greu de respirat. 

Parametri de calitate a aerului pot fi monitorizați în timp real pe internet, prin intermediul platformei CalitateAer – Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului. În municipiul Cluj-Napoca există patru stații de monitorizare care indică gradul de poluare a aerului, fiind amplasate în patru puncte intens circulate ale orașului. 

Viitorul Clujului este unul incert și cu greu se poate determina când se vor reduce semnificativ substanțele chimice din aer, cât clujenii vor alege facilitățile pe care le oferă autoturismul personal în detrimentul mijloacelor de transport în comun.

Ce este poluarea și cum o măsurăm? 

Potrivit platformei pentru monitorizarea aerului aerlive.ro, poluarea atmosferică este reprezentată de prezența particulelor în suspensie și a gazele nocive din aer. Acestea au un efect major asupra sănătății umane. Ele pot fi naturale (eliberate din sol, de către plante) sau cauzate de activitățile umane, ca rezultat al arderii combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul, benzina sau motorina.

Primăria Cluj-Napoca și Compania de Transport Public Cluj-Napoca au pus bazele unei campanii care are ca scop reducerea gradului de poluare din oraș, astfel în fiecare vineri, începând cu 18 iunie, pasagerii vor beneficia de gratuitate în mijloacele de transport în comun și nu vor mai fi nevoiți să cumpere bilet. Inițiativa urmărește  reducerea poluării chimice și fonice, decongestionarea traficului din municipiu, stimularea publicului călător în direcția renunțării la deplasări cu autoturismele proprii și utilizarea cu precădere a transportului public, reducerea sau chiar eliminarea blocajelor în trafic ca urmare a numărului din ce mai mare de autovehicule existente în circulație la diferite intervale din zi, în timp ce rețeaua de străzi are capacitate limitata de preluare a fluxului de autovehicule.