În urma scandalurilor de plagiat care au avut loc în cadrul Academiei de Poliției, ministrul de Interne Lucian Bode a decis reformarea instituției, iar surpriza vine de la Cluj. Potrivit informațiilor Gazetei de Cluj, directorul Muzeului de Artă Cluj, istoricul Lucian Nastasă Kovacs, este una dintre propunerile pentru funcția de rector al Academiei de Poliție. De altfel, el este consilier, neremunerat, al ministrului Bode și a condus echipa care a făcut proiectul de restructurare a Academiei de Poliție. De altfel, din noua Cartă Universitară a instituției, făcută de Nastasă-Kovacs, a fost eliminată obligativitatea ca persoana care candidează pentru funcția de rector să aibă grade militare.

Academia de Poliție a fost culcușul călduț a multor plagiatori cu epoleți. Până și actualul rector, David Ungureanu, este suspect de plagiat. El a plagiat în cele două teze de doctorat care i-au adus, la interval de patru ani, un dublu titlu de doctor – în Științe militare și în Drept.  Cea din 2013 este plagiată aproape în întregime, iar în cealaltă – susținută în 2009 – am descoperit 44 de pagini copiate din alte surse în doar prima jumătate a lucrării. Teza susținută în 2013 la Academia de Poliție a făcut obiectul unor verificări interne cu softul antiplagiat de două ori, în 2016 și 2018, și a fost identificată cu indici de similitudine mult peste pragurile de alertă stabilite de instituție, arată jurnalista Emilia Șercan.

În această situație, ministrul Interne Lucian Bode a decis reformarea Academiei de Poliției. Prin prisma faptului că directorul Muzeului de Artă Cluj Napoca, Lucian Nastasă Kovacs, este unul dintre consilierii lui Bode, și că a pus bazele Școlii doctorale de Relații Internaționale și Studii de Securitate  din cadrul UBB, el conduce echipa care reformează Academia de Poliție.

Nastăse-Kovacs a declarat pentru Gazeta de Cluj că lucrează de mai mult timp la proiectul de reformare al academiei din cadrul Ministerului de Interne.

”Am decis să nu dau declarații, decât în legătură cu activitățile mele intelectuale, adică cărți sau chestiuni care țin de cultură. Ministerul Afacerilor Interne are activități cu culturale și educative!

La ședința guvernului de acum câteva săptămâni s-a făcut și un briefing de presă în care s-a menționat numele meu în legătură cu conducerea echipei care a elaborat hotărârea de guvern prin care se reorganizează Academia de Poliție și pentru mine este o realizare. Nimeni nu știe câte zile și nopți le-am pierdut pentru acest proiect !

De ani de zile se vorbește despre reorganizare, dar nimeni nu a făcut nimic. Acum domnul ministru Bode a luat taurul de coarne și face lucrul acesta. Am lucrat și lucrez pe această hotărâre de guvern și urmează celelalte documente care sunt specifice domeniului universitar care trebuiesc .

Știu că am o situație ingrată, pentru că, vă dați seama, dispar multe funcții, sunt orgolii în joc! Dar toate documentele trebuiesc aduse în acord cu legea!

După ce vor termina acest proiect cred că mă voi întoarce la proiectele mele personale. Funcția de rector se ocupă prin concurs!”, explică directorul Muzeului de Artă din Cluj Napoca.

Dacă-i musai, cu plăcere!

În cadrul Școlii doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate, Lucian Nastasă Kovacs lucrează în tandem cu profesorul UBB Adrian Ivan care este rectorul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI.

Conform unui interviu publicat de „Adevărul”, Ivan a fost contactat telefonic de Eduard Hellvig la finele anului 2016 pe marginea unui proiect pe care acesta îl dorea pentru Academie (activitățile de doctorat, iar pe cadru mai larg, transformarea ANIMV într-o „navă-amiral” a SRI). După accept, Ivan a fost făcut militar (ofițer) „pe repede înainte” și astfel a putut să participe la concursul de ocupare a postului de rector al Academiei SRI.

În cazul lui Nastasă-Kovacs nu va fi nevoie, cel puțin aparent, ca el să primească vreun grad militar.

În Carta Universitară a Academiei de Poliție a fost eliminată această condiție.

”Evident, vor fi condiții pentru a participa la concurs. Baza va fi CV-ul, competențele și, bănuiesc, că vor fi prevederi specifice Ministerului de Interne.  Diferența între rectorul unei academii și rectorul Academiei de Poliție este că cel din urmă are și statutul de comandant.

Eu nu am niciun grad. Cei care au fost până acum au avut grade militare.

Însă, noua Cartă Universitară intră în acord cu legea și nu mai are criterii de discriminare. Oricine îndeplinește criteriile pentru această funcție, poate candida. Poate unii au interpretat că acest articol a fost făcut pentru mine, dar eu personal nu iau în calcul așa ceva”, a declarat directorul Muzeului de Artă Cluj Napoca.

Întrebat, direct, dacă ia în calcul posibilitatea de a participa la concursul pentru ocuparea funcției de rector al Academiei de Poliție, el a evitat să ofere un răspuns tranșant.

”Ar însemna o relocare pentru mine și trebuie să cântăresc foarte bine ce se află acolo. Ar trebuie să mă gândesc bine dacă să intru într-un asemenea joc. Oricum, mie mi s-a dat o sarcină, mi-am luat un angajament, și o voi duce până la capăt”, a conchis Lucian Nastasă Kovacs, directorul Muzeului de Artă Cluj și, posibil, viitorul rector al Academiei de Poliție.

Șeful Inspecției Judiciare suspect de plagiat la Academia de Poliție

Reorganizarea Academiei de Poliție vizează desființarea celor două școli doctorale care au adus mari prejudicii de imagine instituției prin acuzațiile de plagiat.

Până și șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru este suspectat că și-a plagiat lucrarea de doctorat susținută în cadrul Academiei de Poliție.

Lucian Netejoru

Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) solicită ministrului Educației Sorin Cîmpeanu să verifice și să spună public dacă șeful Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru a plagiat în teza de doctorat.

AMASP mai solicită să spună public care este motivul pentru care CNATDCU tergiversează să se pronunțe asupra acestei suspiciuni.

„AMASP solicită public ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, să efectueze verificările instituționale necesare și să expună public motivul pentru care CNATDCU tergiversează complice să se pronunțe dacă jud. dr. Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare, a plagiat teza sa de doctorat: „Particularități manageriale în cooperarea polițienească internațională pentru prevenirea spălării banilor”, permițându-i să beneficieze de sporuri presupus necuvenite pentru studiile doctorale invocate și să poată solicita, în curând, pensia de serviciu calculată prin raportare și la aceste sume”, a transmis procurorul Alexandra Lăcrănjan pe pagina ei de Facebook.

Sindicaliștii din MAI nemulțumiți de cum vrea ministrul Bode să facă schimbările

Practic, ministrul Bode vrea o schimbare în Academia de Poliție, însă cu aceiași oameni care au adus-o la acest nivel. ”Vorbim aici, cu titlu de exemplu, de împuterniciții din funcțiile de conducere, nominalizați și agreați de ministru, cu toate că față de rector și prorectori există grave suspiciuni de plagiat, tezele lor de doctorat fiind în analiză la CNATDCU.

Un alt exemplu este chiar actualul director de cabinet al ministrului Bode, cms. șef Marius Mihăilă, care a ocupat o perioadă lungă de timp funcția de președinte al Comisiei de Etică din cadrul Academiei de Poliție și a promovat verdicte de neplagiat pentru clientela sistemului, cum a fost Adrian Iacob, fostul rector condamnat pentru amenințarea jurnalistei Emilia Șercan, sau Cătălin Ioniță, fostul șef al Direcției Generale Anticorupție, ambii cu hotărâri definitive privind retragerea titlului de doctor.

În ciuda lobby-ului făcut de consilierul ministrului Bode – Lucian Năstasă-Kovacs, prezent în sala în care s-a desfășurat ședința, lipsa înscrisurilor solicitate de către cei prezenți, cum ar fi hotărârea Consiliului de Administrație care se întrunise anterior, precum și luarea de poziție a cadrelor didactice din fosta Facultate de Jandarmi cu privire la modalitatea defectuoasă în care au fost puse în aplicare prevederile H.G. nr. 535/2021 („Facultatea de Poliție se constituie prin preluarea, în condițiile legii, (…) a elementelor de structură, și nu prin desființarea acestora și gruparea posturilor didactice în funcție de titular, indiferent de domeniile științifice de care aparțin disciplinele predate) a scăzut semnificativ șansele ca organigrama să primească suficiente voturi. În aceste condiții, gașca de la conducerea Academiei de Poliție a cerut ajutorul nimeni altuia decât directorului de cabinet al ministrului Bode, cms. șef Marius Mihăilă, care a fost mutat în cadrul cabinetului ministrului încă din luna ianuarie și care nu mai are niciun fel de raport de serviciu cu Academia de Poliție, pierzându-și de drept calitatea de membru al Senatului, arată un punct de vedere al reprezentanților sindicatului Europol.

Directorul Muzeului de Artă este cavaler al Ungariei

Lucian Nastasă Kovacs este buzoian, filosemit, filomaghiar și se mândrește cu o adevărată panoplie de distincții și diplome postată pe wikipedia. Statul condus de Viktor Orban l-a cadorisit în 2018 cu distincția Crucea de Cavaler a Ordinului de Merit al Ungariei. Pe de altă parte, el a fost singurul istoric român care a apărut în documentarul făcut de maghiari drept replică afacerea pactului Trianon.

3 COMENTARII

  1. Astia’s bolunz’ . O să învețe impecabil viitorii polițiști intervenția în forta, imobilizarea sau recrutarea informatorilor (probabil că tipul este deja informator si lucreza pentru ungaria) și procedură penală de la ăsta. Bravoooo Bode .

  2. „noua Cartă Universitară intră în acord cu legea și nu mai are criterii de discriminare”… de cand competenta intr-un domeniu este discriminare??? Aaaaa, de cand traim in neomarxism? Rasu’ .ulii, director de muzeu de arta, istoric (banuim de arta), competent la politie. Ha, ha, ha! Ori am avut un militian la muzeul de arta, ori vom avea un „artist” la Politie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.