Biserica franciscană din Gherla a fost reabilitată la cele mai înalte standarde. Lucrările au început în 2018 și au fost finalizate cu un an mai devreme decât era estimat. Acum, clădirea este o adevărată bijuterie de arhitectură.
Vineri, 9 iulie, a avut loc predarea tehnică a lucrării de către constructor, firma KÉSZ România, în calitate de antreprenor general al proiectului, după un proiect realizat de Moebius Engineering & Design.
La orele amiezii, la biserica de pe strada Bobâlna s-au adunat oaspeți și invitați pentru a marca finalizarea lucrărilor de construcție la proiectul „Reabilitarea bisericii și claustrului mănăstirii franciscanilor din Gherla în vederea introducerii în circuitul turistic cultural”. Parohia romano-catolică a accesat în acest sens fonduri europene în valoare de 19,5 de milioane de lei, iar valoarea totală a proiectului a fost de 19,9 milioane lei. Finanțarea s-a făcut prin Programul Operaţional Regional REGIO 2014-2020
La tăierea panglicii inaugurale au fost prezenți alături de preotul paroh Kusmodi Attila, arhiepiscopul de Alba Iulia, preasfinția sa Kovács Gergely, viceprim-ministrul României și președintele UDMR, Kelemen Hunor, ministrul Dezvoltării, Administrației și Lucrărilor Publice Cseke Attila, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj Vakar Istvan, secretarul de stat în Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene Csilla Hegedus, primarul Ovidiu Drăgan, reprezentanți ai executantului și proiectantului, oaspeți și invitați.
Au urmat discursuri festive, în care proetul paroh al bisericii a fost felicitat pentru efortul făcut în accesarea fondurilor, pentru susținerea lucrărilor și pentur rezultatul obținut.
„Comunitatea noastră este o parohie mică, cu un patrimoniu mare și frumos. În 2016, Ordinul Franciscan din Transilvania a donat parohiei biserica şi mănăstirea franciscană din Gherla, exprimându-şi marea încredere în parohie. Datorită unor oameni pricepuți, un proiect UE a fost elaborat şi realizat. Cei care au fost implicaţi în pregătiri au experimentat de multe ori faptul că bunul Dumnezeu, care iubeşte prin oameni, călăuzeşte calea acestui proiect. Ne-a arătat că acesta este mai mult proiectul Lui decât al nostru. Noi doar „măturăm” alături de El. În fiecare an, înainte de pandemie, mergeam la pelerinaj la Medugorje, în Bosnia-Herţegovina. În toamna anului 2017, cand am reuşit să mă rog putin la Crucea Albastră, am petrecut cam o jumătate de oră convingânu-l pe Șeful, Stăpânul meu, întrebându-l cum să-l rog, ce să spun, ca neaprat să-mi asculte cererea. După o jumătate de oră a reuşit să mă convingă că nu puteam cere nimic mai bun decât ceea ce voia El pentru noi. În cele din urmă am convenit cu El că voi cere în numele Lui să se facă voia Lui. („Orice veți cere în numele meu, vă voi da”). În acel moment, pace totală şi predare către El. Și lucrurile au continuat să se întămple. Niciodată nu am vrut să văd în totalitate întregul proiect, ci doar să fac următorul pas care trebuie făcut. O biserică este întotdeauna, în primul rând, o casă a lui Dumnezeu. Deşi este acasă peste tot, întrucât întreaga lume este creația sa, dar mai ales în clădirile și bisericile care îi sunt dedicate. Aici îi place să se întâlnească cu poprul Său, să îl asculte, să îl mângăie, să îl bucure, să îl conducă. Omul are nevoie de un mediu vrednic care să-l ajute să se adapteze la Dumnezeu. Prin urmare, renovarea unei biserici nu reprezintă doar renovarea şi recondiționarea unei clădiri oarecare, ci şi un act sacru, pregătirea și înlesnirea întâlnirii dintre om și Dumnezeu. În acest act sacru colaborează proprietarii, finanțatorii, proiectantul, antreprenorii, inspectorii, consultanții, toți cei care au un mic rol de jucat în renovare. A sosit momentul în care, în numele Maestrului meu, pentru că acesta este proiectul Lui, trebuie să mulțumesc tuturor pentru contribuţia şi munca depusă. Pentru a nu uita pe nimeni, o fac cu cintele litrughiei armeano-catolice: mulțumiri și recunoștință pentru tot și pentru toți”, a spus ]n discursul sau preotrul paroh Kusmodi Attila.
La rândul său, primarul Ovidiu Drăgan l-a rugat pe preot să îl învețe să se roage la fel, ori să o facă chiar el, pentru ca o astfel de soartă fericită să aibă și catedrala armenească, care are nevoie la rândul ei de reparații.
Clădirea bisericii franciscane nu a fost renovată de peste 100 de de ani și s-a degradat până la o stare care punea în pericol enoriașii și trecătorii. Cele mai moderne metode au fost folosite acum pentru reabilitarea construcției. Aceasta va beneficia de un muzeu și o bibliotecă care vor fi deschise publicului. De asemenea, va fi scoasă la lumină o importantă arhivă. A fost renovată și cripta de la subsol, unde sunt morminte care datează din secolul al XVIII-lea și al XIX-lea. În exterior, pe cele două turnuri funcționează acum ceasornice, pe toate laturile. De asemenea, s-au amplasat spoturi luminoase care pun și mai bine în valoare, pe timpul nopții, clădirea impunătoare de la șoseaua principală.
Construcția bisericii a început în anul 1744 și a fost sfințită în 1758. Doi ani mai târziu a început construcția mănăstirii.
Pe perioada lucrărilor, slujbele de la biserica franciscană s-au ținut la catedrala armeano-catolică. Credincioșii romano-catolici vor reveni „acasă” în luna octombrie.
Sursa: gherlainfo.ro
Citește și: Istorici de la Muzeul Transilvaniei trimiși la săpat în Penitenciarul Gherla
