Miron Panaitescu, fost asociat în celebra firmă Hexi Pharma, a fost condamnat ”de formă” la patru ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Decizia nu este definitivă, verdictul final urmând să fie dat de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj la începutul lunii viitoare. În acest dosar, Panaitescu a fost acuzat că a convins o persoană internată într-un azil și dependentă de heroină să deschidă o firmă pe numele ei pe care să o administreze el din umbră. În dosarul Hexi Pharma, Tribunalul București a decis ca procurorii să refacă cercetările. În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale).
Omul de afaceri Miron Panaitescu, fost administrator la firma Hexi Pharma, firma ”Serviciilor” implicată în scandalul național a dezinfectanților din spitale, așteaptă luna viitoare verdictul Curții de Apel Cluj într-un dosar de evaziune fiscală. Judecătorii PURICE Delia și MOLDOVAN Daniela Anca, care formează completul la care a fost repartizat acest dosar au amânat pronunțarea verdictului, iar următorul termen a fost stabilit pentru începutul lunii viitoare
În procesul de fond, care s-a judecat la Tribunalul Sălaj, Panaitescu a fost condamnat la 2 ani de închisoare pentru complicitate la evaziune fiscală în formă continuată. Însă, pentru că din alte dosare avea alte condamnări pedeapsa rezultantă a fost de 4 ani și 3 luni. Însă, datorită unei mențiuni a sentinței, practic, Panaitescu nu a primit nicio zi de închisoare în plus pentru dosarul respectiv.
”Constată că infracțiunea pentru care inculpatul Panaitescu a fost condamnat prin prezenta este concurentă cu cea pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 394/01.04.2013 a Judecătoriei Constanța (modificată prin Sentința penală nr.856/13.08.2014 a Judecătoriei Constanța) și cu cea pentru care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 255/17.03.2014 a Judecătoriei Sectorului 2 București (modificată prin Sentința penală 1642/12.07.2017 a Judecătoriei Satu Mare), prin care s-a revocat restul rămas neexecutat, de 3 ani, 3 luni și 23 de zile închisoare aplicat prin SP. 1028/19.07.2005 a Trib. Buc. (definitivă prin Decizia penală nr.641/11.02.2009 a Î.C.C.J.). (…) Constată împlinită durata pedepsei închisorii de 4 ani şi 3 luni aplicate inculpatului PANAITESCU MIRON VICTOR. Punerea în executare a prezentei hotărâri (în privința pedepselor complementare aplicate inculpatului) urmează a fi făcută conform art. 562 C.p.p. În baza art.397 şi 404 al.4 lit. c Cod procedură penală, raportat la art. 25 al.1 C.p.p., respectiv art. 998-999, 1001 C. civil din 1864 admite acţiunea formulată de Ministerul Economiei şi Finanţelor – Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Cluj-Napoca – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sălaj şi, în consecinţă, obligă în solidar pe inculpații DREGAN FLORIN CORNEL, SUIUGAN MARIN și PANAITESCU MIRON VICTOR și partea responsabilă civilmente SCEURO TRANS UNIVERSAL SRL (prin lichidator judiciar INSOLV 2007 SPRL), la plata, către bugetul de stat, a sumei de 361.695 lei (din care 144.678 lei reprezintă impozit pe profit şi 217.017 lei reprezintă TVA), precum ?i la dobânzi (majorări) şi penalităţi aferente debitului principal, calculate de la data scadenţei până la data achitării prejudiciului efectiv”, se arată înb soluția pe scurt a instanței.
Practic, Panaitescu a fost pus, alături de ceilalți inculpați, să plătească doar prejudiciul din dosarul de evaziune fiscală.
Dependent de heroină pus acționar într-o salbă de firme
Potrivit rechizitoriului, Dregan Florin Cornel care ocupa funcția de administrator al SC Euro Trans Universal SRLa înregistrat facturi fictive de aproape un milion de lei pentru SC Nymus UUB SRL. Dregan este un afacerist din Sălaj care face parte și din altă filieră, în care principalii inculpați sunt Ioan Huluban și Ioan Galiș, judecați pentru evaziune și achitați deoarece judecătorii au considerat că probele strânse de procurorii DNA nu sunt relevante (!).
Revenind la afacerea care așteaptă acum verdictul instanței clujene, procurorii au depistat că ”în perioada octombrie-decembrie 2010 inculpatul Dregan Florin Cornel, administrator al SC Euro Trans Universal SRL, înregistrează în evidența contabilă următoarele facturi fiscale emise în numele SC Nymus UUB SRL, reprezentând livrarea fictivă a cantității de 269.900 de litri de motorina în valoare de 904.239 lei și TVA în sumă de 2.017.017 lei”.
Practic, Miron Panaitescu ștampila facturi în alb în numele SC Nymus UUB iar, ulterior, actele erau completate de Suiugan care trecea pe facturi datele Euro Trans SRL. Patronul firmei din urmă, Florin Dregan, scotea sumele din contabilitate, iar prin acest carusel cei trei au reușit să câștige din evaziune aproximativ un milion de lei.
În data de 08.11.2017, ANAF Cluj, prin ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A FINANŢELOR PUBLICE SĂLAJ, a depus la dosar un înscris în care a menționat că se constituie parte civilă față de DREGAN FLORIN CORNEL, PANAITESCU MIRON VICTOR și SUIUGAN MARIN cu suma de 361.695 lei , la care a solicitat și plata de dobânzi (majorări) și penalități aferente debitului principal, calculate de la data scadenței până la data achitării prejudiciului efectiv. Totodată, partea civilă a solicitat introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a SC EURO TRANS UNIVERSAL SRL.
Pe parcursul anchetei, procurorul a descoperit că, societatea Nymus UUB a fost înființată la inițiativa lui PANAITESCU MIRON VICTOR, care, din cauza mai multor condamnări suferite și neavând dreptul de a înființa societăți comerciale, i-a propus lui Ioniță Dan Petru să deschidă firma. El era internat la Azilul de Bătrâni, Casa Sf. Ecaterina din loc. Afumați, jud. Ilfov, fiind diagnosticat de mai mulți ani cu afecțiuni psihice și toxicomanie cu heroină. De altfel, Ioniță era unul dintre ”asociații” stabili ai lui Panaitescu, el figurând ca asociat în mai multe societăți păpușate de fostul administrator al Hexi Pharma.
”SC Nymus UBB SRL nu a livrat niciodată motorină sau altă mărfuri către Euro Trans, către Dregan Florin sau Suiugan Marin, iar în urma vizualizărilor facturilor emise în numele SC Nymus, vă spun că primele patru facturi poartă ștampila pe care o foloseam când mp întâlneam cu Suiugan, la Oradea. Ultimele patru facturi au o altă ștampilă, care nu aparține acestei societăți”, arată una dintre declarațiile lui Panaitescu dată în cadrul dosarului.
Dosarul Hexi Pharma îngropat cu încetinitorul
În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.
Procurorii susţineau că, în perioada 1 iunie 2010 – 16 mai 2016, Hexi Pharma a indus în eroare reprezentanţii a 340 de unităţi sanitare „prin prezentarea ca adevărată a unor calităţi mincinoase ale produselor proprii”, referitoare la concentraţia substanţelor active şi la eficienţa biocidă, precum şi prin utilizarea de mijloace frauduloase constând în etichete şi alte înscrisuri ce atestă elemente de conformitate nereale, determinându-i în acest mod să încheie contracte de achiziţie de produse biocide şi pricinuindu-le o pagubă.
Totodată, în intervalul 12 octombrie 2012 – 9 martie 2016, Hexi Pharma este acuzată că a folosit la Comisia Naţională pentru Produse Biocide 61 de înscrisuri (fişe de prezentare ale produselor proprii, fişe cu date de securitate şi declaraţii de substanţă activă) în vederea obţinerii avizului de plasare pe piaţă a produselor, documente conţinând menţiuni necorespunzătoare adevărului.
Cu toate că 240 de spitale s-au constituit părți vătămate în dosar, 99% dintre spitale au raportat că nu s-au identificat infecții nosocomiale ca urmare a utilizării produselor Hexi Pharma. Practic, procurorul de caz spune că Hexi Pharma a indus în eroare toate spitalele din România care au achiziționat aceste produse, prin urmare, la solicitarea procurorului s-au constituit părți civile, însă aceleași spitale spun că nu pot certifica apariția infecțiilor nosocomiale ca urmare a folosirii produselor de la firma Hexi Pharma.
Dosarul retrimis la procuror
La jumătatea acestei luni, Tribunalul București a constatat „nulitatea absolută a tuturor actelor de urmărire penală şi a probelor administrate de Direcția Națională Anticorupție”. DNA a atacat decizia din dosarul de evaziune fiscală de două milioane de euro.
Acum 3 ani, DNA îi trimitea în judecată pe cei doi administratori de firme pentru evaziune fiscală în formă continuată.
„În perioada 2012 – 2016, societatea S.C. Hexi Pharma CO S.R.L. a evidențiat în actele contabile operațiuni fictive de achiziții de servicii și cheltuieli fictive care nu au avut la bază operațiuni reale în scopul diminuării impozitului pe profit datorat bugetului de stat și respectiv a deducerii în mod nelegal a TVA de plată”, arată comunicatul DNA din 3 decembrie 2018. Procurorii spuneau că Panaitescu și Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, ar fi făcut contracte fictive prin off-shore-urile ultimului, toate din Cipru (CPS CHEMICAL & PHARMACEUTICAL SOLUTIONS LTD și HATOM LIMITED LTD). ANAF se constituise parte civilă pentru a recupera peste 9 milioane de lei.
Ulterior, dosarul a fost retrimis în judecată, dar off-shore-urile au dispărut din anchetă.
„Un hacker briliant”
În 2016, Gazeta Sporturilor scria despre cum se reuniseră Condrea și Panaitescu, colegi de facultate, în 2010. Panaitescu era considerat „un hacker briliant” de cunoscuți. Pe lângă apropierea de Condrea și legăturile cu societățile off-shore create de patronul său, Panaitescu era recunoscut pentru înființarea unor ONG-uri cu nume apropiate de firmele din grup „pentru alte artificii financiare”. În prezent, Miron Victor Panaitescu este acționar la 53 de companii și administrator la 47 de firme.
În timpul anchetei patronul Hexi Pharma s-a sinucis
Procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au stabilit că patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, s-a sinucis. Procurorii au mai anunţat că dosarul de ucidere din culpă privind moartea lui Dan Condrea a fost clasat, decesul nefiind consecinţa vreunei fapte penale.
Expertiza a arătat că mașina nu avea probleme tehnice. Cu prilejul efectuării cercetării la fața locului s-a constat lipsa urmelor de frânare sau de evitare a copacilor. Raportul de autopsie a concluzionat că moartea a fost violentă, fiind cauzată de leziuni traumatice.
În baza concluziilor raportului de expertiză criminalistică s-a dispus clasarea cauzei cu privire la infracțiunea de ucidere din culpă, procurorii Secției de urmărire penală stabilind că patronul Hexi Pharma nu a încercat să frâneze.
Dan Condrea a decedat la puţin timp după izbucnirea scandalului privind dezinfectanţii diluaţi produşi de firma sa Hexi Pharma, la data de 22 mai, în urma unui accident rutier. El a după ce mașina pe care o conducea s-a izbit de un copac de pe marginea drumului ce leagă Corbeanca de Buftea.
„Raportul medico-legal arată că moartea lui Dan Condrea a fost una violentă, fiind cauzată de leziuni traumatice care s-au putut produce prin loviri de corpuri şi planuri dure, cât şi prin strivire de componentele unui autovehicul, urmare a unui impact cu un obstacol (politraumatism rutier) şi sunt în legătură de cauzalitate directă necondiţionată cu decesul. La autopsie nu s-au constatat leziuni fără caracter vital sau leziuni care pot avea alt mecanism de producere decât cel anterior menţionat”, a declarat Cornelia Şandru, consilier personal al Procurorului General al României.
Citește și: Un duet revizionist periculos pentru România (II)
