Gicu Buzdugan, imobiliarul clujean supranumit ”Regele betoanelor”, ridică un complex de 8 etaje într-o zonă cu regim de înălțime de 4 etaje

În zona Pieței 1 Mai, imobiliarul clujean Gicu Buzdugan, supranumit ”Regele betoanelor”, vrea să edifice un complex de locuințe cu un regim de 8 etaje în situația în care înălțimea maxim admisă în zonă este de 4 etaje. Investiția se realizează prin firma Newline Building și vizează strada Porțelanului – strada Tăbăcarilor, în apropiere de Riverside Residence, un alt proiect imobiliar marca Regele Betoanelor. În momentul de față proiectul este în faza de consultare a publicului.

Firma Newbuilding Line a plătit pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal (PUZ) a fostei platforme industriale a orașului din zona Piața 1 Mai. În situația în care Planul Urbanistic General stabilește în zonă o înălțime maxim admisă de 4 etaje, proiectul imobiliar cere dublarea înălțimii de construire.

„Destinația imobilelor propuse este mixtă: spații comerciale, birouri și servicii, învățământ antepreșcolar – creșă, locuire și parcaj subteran. Regimul de înălțime prevăzut în P.U.G. pentru UTR ZCP_M1 este de (1-3S)+P+4, (S – subsol, D – demisol, P – parter, E – etaj, R – etaj retras). Acest PUZCP propune creșterea regimului de înălțime la (1-3S)+P+5E – 8E pentru a asigura un procent de ocupare al terenului mai mic. Rețeaua stradală prezentă asigură preluarea fluxului de trafic la nivelul dezvoltării actuale. Profilele stradale propuse prin PUG vor asigura o mai bună conexiune între zona studiată și punctele de interes din cadrul municipiului. Din punct de vedere al echipării edilitare se vor extinde rețelele existente”, arată proiectul imobiliar supus dezbaterii publice.

Firma Newbuilding Line este administrată de Gicu Buzdugan, care deține și pachetul majoritar de acțiuni alături de Daniel Sabău (20%), Cristian Gheorghe Diviricean (10%) și Cosmina Oana Pop (10%).

Societatea a fost înființată în urmă cu 3 ani. Pe ultimul an fiscal nu a declarat nicio cifră de afaceri, dar pierderea înregistrată a fost de aproximativ 300.000 lei și un angajat.

Potrivit proiectului, accesul auto și pietonal pe amplasamentul studiat se face de pe strada Porțelanului și strada Tăbăcarilor, se arată în proiectul lansat în consultare publică. Străzile adiacente zonei studiate sunt străzi asfaltate, de importanță locală cu sens dublu de circulație, cu o lățime variabilă de 12-14 m, cu 7-8 m carosabil și trotuare de circa 2,5 m de o parte și alta.

„Fluxul auto care va rezulta în urma construcției propuse nu va periclita circulația auto din zonă, acesta putând prelua și dezvoltări ulterioare. Locurile de parcare necesare se vor asigura pe proprietate, în parcarea subterană a imobilelor propuse, cu acces din str. Tăbăcarilor. Se vor prevedea borduri teșite în dreptul acceselor carosabile și acceselor pietonale în imobil. În lungul străzilor propuse spre modernizare se vor amenaja locuri de parcare conform profilelor propuse, pentru vizitatori”, se arată în proiect.

Buzdugan a ras un deal ca să facă un drum

Gheorghe Buzdugan este implicat în mai multe afaceri: cu păduri, dezvoltare imobiliară sau contracte din infrastructură. Prin firma Bimet a furnizat materiale pentru Autostrada Transilvania, iar potrivit unui document, contractele erau încheiate după fiecare vizită pe care șeful DRDP Cluj o făcea pe șantierul autostrăzii.

Spre exemplu, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj Napoca a atribuit un contract de Furnizare piatră concasată firmei Bimet SRL, patronată de Gheorghe Buzdugan. Valoarea contractului a fost de 2.392.910 de lei, fără TVA, iar metoda de atribuire a fost ”invitație de participare”.

Una dintre afacerile controversate ale imobiliarului clujean a fost defrișarea a peste şapte hectare de pădure din fondul naţional forestier pentru a construi cel mai scurt drum de la o carieră de piatră la nodul autostrăzii de la Gilău.

Lucrările de construire a drumului au presupus decopertarea a unui deal întreg. Suprafaţa afectată face parte din proprietatea Composesoratului Pajiştilor şi Pădurilor din comuna Gilău, iar autorităţile spun că nu există nici un act care să justifice masacrul de mediu. Fostul preşedinte al composesoratului a fost cercetat penal pentru că a cedat terenul unui subcontractor al companiei Bechtel, care aducea piatră din cariera de la Someşul Rece pentru nodul autostrăzii A3 de la Gilău.

În urma unui control în teren, inginerii silvici de la ITRSV au constatat că “au fost ocupate suprafeţe din fondul forestier naţional, în mod abuziv fiind încălcate prevederile art. 107 din Legea 46/2008 (Codul silvic – n. red.). Au fost identificate suprafeţe din afara fondului forestier care au fost ocupate şi a căror categorie de folosinţă a fost schimbată, fără să deţină aprobările legale în acest sens”.

“Acolo a fost construit un drum de şapte, chiar 12 metri în curbe. Banii, însă, nu au ajuns niciodată la composesorat pentru că administratorul Bimet a invocat că suma a fost folosită pentru construirea drumului”, explică Maria Cesărean, membru composesor şi unul dintre cenzorii asociaţiei celor din Gilău care s-au trezit şi fără despăgubiri, şi cu pădurea, proprietate comună, devastată.

În total, un fost drum de tractor, lat de aproximativ trei-patru metri, de “nu încăpeau două căruţe una lângă alta”, a fost lărgit pe o distanţă de 5,7 kilometri, din care o bretea de 1,3 kilometri, de sub podul autostrăzii, în partea dreaptă (din direcţia Gilău-Cluj-Napoca), a fost tăiată efectiv în deal, fără să aibă autorizaţie de construire sau de mediu.

“În 20 iulie 2009, am făcut un control pe proprietatea composesoratului. Un aspect foarte important este acela că în memoriul justificativ privind amenajarea drumului de tractor, pentru accesabilizarea masei lemnoase, lăţimea prevăzută a platformei drumului este de patru metri liniari, însă în teren a fost executat un drum a cărui platformă depăşeşte şapte metri liniari în absolut toate punctele. Practic, s-a construit o mini-autostradă”, spune inginerul Romeo Serbănescu, consilier al ITRSV semnatar al raportului nr. 4726 din 7 septembrie 2009. În plus, drumul a fost pietruit şi înălţat cu umplutură de piatră şi au fost amenajate rigole şi şanţuri de scurgere. “Am considerat că e infracţiune, vegetaţia fiind grav afectată de poluare, de maşinile de mare tonaj”, a mai spus Serbănescu, arătând că ITRSV a înaintat Parchetului Judecătoriei Cluj solicitarea începerii urmăririi penale împotriva responsabilului de fond forestier, a pădurarului şi a şefului composesoratului, la acea vreme, Daniel Bulboacă.

Din proiectul Luminia au ieșit scântei

Un alt proiect imobiliar al lui Gicu Buzdugan este Luminia Residence, care a fost dezvoltat de societatea Cyane SRL, firmă condusă de Buzdugan și Diana Anca Negrea, fiica fostului director al Companiei de Apă Someș, Dorin Ciatarâș.

Luminia Residence este un ansamblu imobiliar aflat pe strada Eugen Ionesco, în apropiere de Calea Turzii. În septembrie 2007, consiliul local a aprobat construirea pe o parcelă de 19.939 mp a şase imobile cu spaţii de locuit, de birouri şi de comerţ, cu trei, şapte şi opt etaje.

Beneficiarul iniţial a fost Abaris Grup Imobiliare, care a dat faliment. În 2012, Cyane SRL a cumpărat în urma unei licitaţii terenul şi proiectul. La momentul demarării proiectului, societatea Cyane SRL era controlată, în acte, de Anca Diana Negrea, fiica lui Dorin Ciatarâş, fostul director al Companiei de Apă Someş. Între timp, Cyane SRL a fost preluată de Gheorghe Buzdugan care deține 51%. Anca Negrea a rămas minoritară, cu 49%.

Când ansamblul Luminia a început să prindă contur, mai mulţi vecini ai ansamblului s-au plâns de faptul că nu mai au unde să îşi facă casă în Cluj-Napoca şi că primăria aprobă blocuri în faţa caselor. De asemenea, cetăţenii spun că nu este suficientă capacitate, aşa cum prevăd PUZ-urile aprobate de primărie.

Când riveranii de pe strada Eugen Ionescu şi-au spus nemulţumirile, un consilier local a presupus că actele sunt emise în mod greşit de o instituţie, ”dar instituţia poate cere instanţei de judecată anularea lor în termen de un an de zile de la aprobarea acestor acte”.

Administraţia locală nu a făcut însă nimic în acest sens. Primăria a precizat pentru un ziar local că blocul deja edificat din ansamblul Luminia respectă autorizaţia de construire.

Pentru că primăria nu le-a dat niciun răspuns, mai mult, a reautorizat blocurile, riveranii şi-au căutat dreptatea în instanță, acolo unde au cerut stoparea edificării de blocuri între case pe strada Eugen Ionescu.

Afacerile lui Gicu Buzdugan susținute de USR-iștii clujeni

Chiar dacă regimul de înălțime a proiectului din Piața 1 Mai depășește norma admisă în zonă, propunerea a primit sprijin din partea consilierului local Adriana Cristian (USR-PLUS).

„Deși mai sunt lucruri de îmbunătăți la proiect, vreau să le mulțumesc celor ce au realizat documentația de urbanism a acestui proiect că au inclus și un Plan de acțiune pentru realizarea investiției, în care subliniază etapele esențiale ale proiectului. Printre primele etape este și construcția creșei inclusă în proiect. E un lucru simplu, dar care trebuie să devină o bună practică, pe care sper să îl vedem tot mai des atât în proiectele private, cât și în cele publice. Vom urmări acest proiect astfel încât actele aprobate în final să nu uite de acest plan de acțiune”, a transmis Adriana Cristian în cadrul ședinței.

Citește și: Mărturia unei tinere cuprinse de mirajul drogurilor: „Eram în stare să-mi vând și un rinichi ca să-mi iau droguri”