Autostrada Transilvania se surpă la sărbătorirea majoratului

Sunt 18 ani de când Guvernul Năstase a emis ordonanța prin care a fost posibilă semnarea contractului cu firma americană Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania. Ulterior, contractul s-a pierdut, Bechtel și-a strâns catrafusele și a plecat, iar guvernul a decis că cea mai bună soluție pentru continuarea proiectului este împărțirea lui pe segmente care vor fi licitate separat. La 18 ani, finalizarea autostrăzii nu se întrevede, iar unul dintre sectoarele la care se fac lucrări heirupiste a început să se surpe. Astfel că se ia în calcul soluția schimbării traseului.

Traseul total al Autostrăzii Transilvania este de 400 de km, iar în momentul de față sunt executați aproximativ 100 de km. În 2004, la semnarea contractului, prețul autostrăzii era de 2,8 miliarde euro, ultima actualizare a indicatorilor tehnico-economici, făcută în 2019, arăta că prețul actual al lucrării este de peste 5,4 miliarde euro. Pe deasupra, fiecare român s-a căutat prin buzunare atunci când statul român a fost pus să plătească despăgubiri de 60 milioane de dolari firmei Bechtel pentru că a fost reziliat contractul.

Însă, cea mai mare problemă din acest moment este că o parte din tronsonul Nădășelu și Zimbor au loc alunecări masive de teren (km 11+300). Mai mult, în cadrul aceluiași tronson există numeroase zone cu sol instabil (Vezi filmări video concludente pe site-ul gazetadecluj.ro în cadrul articolului, n.red.). Lucrările din cadrul acestui tronson au fost ocolite de cei de la Bechtel, iar acum câștigătorul licitației este firma românească UMB patronată de unul dintre ”regii asfaltului” din țară, Dorin Umbrărescu. De altfel, din cauza situației instabile a terenului se ia în calcul schimbarea traseului autostrăzii pentru zona respectivă.

Legătura Cluj Napoca – Târgu Mureș lăsat în plop

La începutul acestei luni, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat semnarea contractului pentru proiectarea și execuția unui nou lot de pe Autostrada Transilvania (Brașov – Tg Mureș – Cluj – Oradea – Borș).  Este vorba despre Secțiunea 3C: Suplacu de Barcău – Borș, Subsecțiunea 3C1: Suplacu de Barcău – Chiribiș (km 4+200 – km 30+550)”, costurile ridicându-se la circa 543 milioane de lei, fără TVA.

Tot la începutul acestei luni, CNAIR a respins și cel de-al doilea Proiect Tehnic depus de constructorul Trameco, pentru porțiunea de autostradă situată între Biharia și Chiribiș de pe lotul Gilău – Borș al Autostrăzii Transilvania.  Proiectul include o serie de lucrări suplimentare, dar acest lucru nu este acceptat de CNAIR pentru că asta ar însemna costuri suplimentare. Practic, acestea ar însemna o suplimentare cu circa 48% a costurilor față de cele prevăzute în contract. Pentru nefinalizarea în termen a proiectului tehnic, constructorul riscă penalizări de milioane de lei, nefiind exclusă nici rezilierea contractului. CNAIR a semnat contractul pentru proiectarea și execuția subsecțiunii 3C2, Chiribiș – Biharia pe data de 12 iunie 2020. Valoarea contractului semnat cu Asocierea Trameco SA – Vahostav SK, a.s. – Drumuri Bihor SA – Drum Asfalt SRL – East Water Drillings SRL este de 326.515.056,68 lei, fără TVA (circa 69 milioane euro), termenul contractual pentru proiectare fiind de 6 luni, iar cel pentru execuție, de 18 de luni.

Construcția lotului Suplacu de Barcău – Chiribiș, de pe tronsonul  Gilău – Borș, inițial începută de Bechtel, a ajuns acum să fie făcută de firma Construcții Erbașu, termenul de realizare fiind de 24 de luni din momentul semnării contractului.

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se vrea finanțarea construirii tronsonului de pe A3 – Nădășelu – Poarta Sălajului în lungime de 42 km. Pe el vor fi amplasate  6 stații cu 30 puncte de încărcare a mașinilor electric.

Nefinalizarea tronsonului între Chețani – Câmpia Turzii lasă în aer lotul de autostradă care face legătura între Târgu Mureș și Cluj-Napoca. Astfel, deschiderea secţiunii de 9 kilometri dintre Târgu Mureş şi Ungheni, prevăzută pentru acest an, va avea un impact limitat pentru că lipsesc cei 16 kilometri dintre Cheţani şi Câmpia Turzii. Totuși, deschiderea celor 9 kilometri va permite circulaţia pe autostradă fără întrerupere de la Târgu Mureş la Cheţani.

Tronsonul Gilău – Nadășelu, de pe lotul Gilău-Borș, nu a putut fi dat în folosință pentru că CNAIR nu a reușit să atribuie construcția unui pod de 750 de metri peste râul Someș. Podul lipsă peste Someș în zona Gilău era de fapt un viaduct parțial construit încă din vremea contractului cu Bechtel.

Istoria Bechtel pe Autostrada Transilvania

La 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) la semnarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii cu investitorul selecţionat – compania Bechtel.

FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra preţurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanţat integral prin fonduri bugetare, poate fi susţinut fiscal.

Preţul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocaţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preţ bun pentru că Bechtel ceruse iniţial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005.

La 15 septembrie 2005, Bechtel a concediat 530 din cei 685 de angajaţi. MTCT finalizează o rundă de negocieri cu Bechtel la 22 decembrie 2005, în cadrul cărora statul român este de acord să plătească la începutul fiecărui an 30% din valoarea lucrărilor ce urmau a fi efectuate. Pentru 2006, Bechtel urma să primească un avans de cel mult 30 de milioane de euro.

După o întrevedere cu premierul Tăriceanu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Wolfgang Roth, a declarat că BEI îşi menţine decizia de a nu finanţa proiectul autostrăzii Braşov-Borş.

În februarie 2006 se semnează un acord de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş, conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an: până în decembrie 2013.

Bechtel reia lucrările la 19 iunie 2006, după ce, în luna mai, MTCT a plătit avansul de 30 de milioane de euro, convenit în urma negocierilor.

Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu a declarat că autostrada va fi terminată la termen, în 2012, adăugând că MTCT alocase 78 milioane euro pe 2006 pentru Autostrada Transilvania.

La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reuşit să finalizeze, după şapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, între Turda şi Câmpia Turzii. Singura secţiune deschisă traficului auto a fost finanţată integral cu sume de la bugetul de stat şi a costat 236 de milioane de euro.

Autostrada Transilvania mai alunecă încă o dată la vale

„Déjà-vu pe Autostrad Transilvania între Nădășelu și Zimbor: o alunecare masivă la km 11+300 și numeroase zone cu sol instabil care au dat bătăi de cap și constructorilor anteriori – Bechtel a sărit peste acest tronson și a început lucrările dincolo de Suplacu de Barcău spre graniță și Maltauro căruia i s-a reziliat contractul înainte de a pune o cupă de excavator în teren după ce a cerut costuri suplimentare imense.

Actualul antreprenor general, UMB, în ciuda mobilizării excepționale, nu scapă de problemele majore de consolidare, iar execuția în aceste zone cu instabilitate este fie blocată (ca în cazul alunecării despre care vă vorbim astăzi), fie înregistrează întârzieri și, desigur, costuri în plus.

Deși constructorul actual depune toate eforturile pentru consolidarea versanților, soluțiile aplicate până acum nu par a avea rezultate favorabile. Experți desemnați de UMB și de CNAIR caută împreună soluții, luându-se în calcul inclusiv schimbarea traseului”, susțin reprezentanții Asociației Pro Infrastructura.