Timp de 16 ani, Primăria Cluj Napoca a încercat să îl facă pe omul de afaceri Virgil Vamoș să intre în legalitate cu blocurile construite pe strada Frunzișului. Nu a reușit pentru că procesul a fost tergiversat, cu teancuri de cereri de amânări. Abia la mijlocul acestei luni, Judecătoria Cluj Napoca a dat o sentință în dosar prin care administrația locală pierde procesul. Anul trecut a cerut administrației locale corectarea Planului Urbanistic General pentru a putea construi un imobil de zece etaje pe strada Parâng, în situația în care regulamentul din zonă nu permite acest lucru. Omul de afaceri este nepotul fostului consilier local Traian Vamoș.
Dosarul a fost înregistrat în septembrie 2005 la judecătoria Cluj Napoca și a fost atribuit, inițial, judecătorului Monica Lazăr. Însă în 2011 procesul a fost preluat de Nicoleta Bulieriș care, în primăvara acestui an a dat un verdict prin care respinge cererea de chemare în judecată a administrației locale. Acum procesul se judecă la Tribunalul Cluj pentru că primăria a contestat decizia instanței.
Primăria arată că atunci când a depistat că dezvoltatorul construiește fără autorizație, pe lângă amenda de 1.000 lei, a dispus și intrarea în legalitate respectiv obținerea autorizației de construire pentru lucrările executate. Însă, pe Vamoș nu-l interesa autorizația, ci cum să facă să termine lucrările mai repede. Administrația locală a dispus încetarea lucrărilor și i-a făcut plângere penală. Nici aceste argumente nu l-au convins pe omul de afaceri clujean să intre în legalitate.
Abia după un an de la deschiderea procesului, Vamoș a cerut în cadrul procesului obligarea administrației locale să îi emită o autorizație de construcție. El spune că în 2005 a cerut emiterea unei autorizații, însă a primit răspuns că nu se poate da curs cererii sale deoarece construcția este executată ilegal și a adus grave prejudicii comunității prin întreruperea alimentării cu apă a cartierului Mănăștur.
În 2011, Vamoș a cerut suspendarea soluționării cauzei până la soluționarea irevocabilă a unui alt dosar în care cerea anularea Certificatului de urbanism nr.3845/05.10.2011 și obligarea Primarului mun. Cluj-Napoca la eliberarea unui Certificat de urbanism care să îi permită efectuarea unei documentații de urbanism în vederea derogării de la prevederile PUG și RLU pentru zona respectivă, în vederea intrării în legalitate a construcției și autorizării acesteia.
În 2017, imobiliarul clujean a făcut o cerere de repunere pe rol arătând că dosarul respectiv a fost soluționat. În același an, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei la cererea tuturor părților pe considerentul că părțile încearcă o soluționare amiabilă a litigiului.
Vamoș și Primăria au mai simulat în instanță aceste mișcări de ”du-te vino” până la începutul acestui an, când omul de afaceri a invocat excepția lipsei calității procesual active a Municipiului Cluj Napoca și excepția prescripției dreptului material la acțiune al Primarului mun. Cluj-Napoca.
Vrea un PUG pentru el
Virgil Sorin Vamoș a solicitat Consiliului Local Cluj-Napoca ”corectarea” prevederilor PUG. Practic acesta le cere consilierilor locali să revină pentru suprafața de teren deținută de el pe strada Parâng care să ofere posibilitatea construirii de clădiri cu regim de înălțime de zece etaje.
Parcela deținută de Vamoș este situată în cartierul Mănăștur, în vecinătatea pădurii Făget. Terenul în suprafață de 3.510 mp este înscris parțial în categoria de folosință ”arabil” și parțial într-o zonă care permite construirea de ansambluri colective. În vechiul PUG, parcela era încadrată în zona de pădure de agrement.
Direcția de Urbanism spune că referitor la jumătatea de teren ce are destinația de zonă verde este interzisă schimbarea destinației acestei categorii de spații. Iar în ceea ce privește cealaltă jumătate destinată construcțiilor pentru parcaje colective de cartier, reprezentanții primăriei spun că este interzisă construirea de clădiri de locuit noi și realizarea de noi locuințe.
”Certificatul de urbanism emis în anul 2008 este eronat. Certificatul este prea vechi (aceste acte se păstrează doar 5 ani) pentru a se putea verifica în ce circumstanțe a fost emis și ce documentație a stat la baza emiterii acestuia. Dar terenul a fost cumpărat în anul 2018, când certificatul de urbanism din 2008 era mult expirat, iar cumpărătorul a avut posibilitatea de a se informa referitor la reglementările urbanistice existente la momentul achiziției prin solicitarea unui alt certificat”, mai arată direcția de urbanism.
Sorin Vamoș este nepotul lui Traian Vamoș, fost consilier local și om politic care a trecut prin mai multe partide, cum ar fi PUNR, PRM și PSD.
Care sunt motivele pentru care Primăria Cluj Napoca a luat cu flit după 16 ani de procese
Potrivit motivării judecătorești, principala hibă a acestui proces a fost modul în care a fost completat procesului verbal în 2004.
”În procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor sancțiunile au fost aplicate de primarul mun. Cluj-Napoca. În consecință, calitatea procesuală activă o are acesta și nu Municipiul Cluj Napoca, sens în care instanța va admite excepția lipsei calității procesuale active a Municipiul Cluj Napoca și va respinge cererea formulată de acesta ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, instanța apreciază că acesta a început să curgă de la data de 29.03.2004, data limită pentru intrarea în legalitate întrucât Sentința civilă nr. 490/05.05.2004 a Judecătoriei Cluj-Napoca s-a soluționat plângerea formulată împotriva procesului verbal contravențional. Acesta s-a împlinit, potrivit art.3 din Decretul nr.167/1958 la data de 29.03.2007. În consecință, cererea formulată de Primarul mun. Cluj-Napoca la data de 31.05.2011 este formulată după împlinirea termenului de prescripție, sens în care instanța va admite excepția prescripției dreptului la acțiune a intervenientului în interes propriu, Primarul mun. Cluj-Napoca, pe care o va respinge, întrucât condițiile de admisibilitate pentru cererea formulată de acesta trebuie să respecte cerințele unei acțiuni principale iar acțiunea promovată de o persoană fără calitate procesuală activă nu a întrerupt cursul prescripției pentru titularul legal al acțiunii. Implicit, analizarea momentului formulării completării cererii de intervenție în interes propriu nu mai este necesară, nemaiavând relevanță”, se arată în motivare.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că pârâtul a precizat că le va solicita pe cale separată.
Cum să tergiversezi un dosar timp de 16 ani
Dosarul a avut doar câteva termene pe an! Spre exemplu, în 2005 a avut un singur termen, apoi abia în 2011 judecătorul și-a amintit de el și s-a uitat în acte de patru ori. În 2012 a mai avut un termen și următorul a avut loc abia în… 2017, an în care a văzut lumina zilei de cinci ori. În 2018 a mai avut loc un termen în care s-a dispus suspendarea cauzei, în anul următor a mai avut un termen în care s-a prelungit termenul de suspendare și la începutul anului acesta a fost reluată judecarea procesului.
Nepoți de Vamoși sau alte grupări organizate, arată parchete ce NU duc infracțiuni imobiliare la judecăți penale, deoarece Primarul Boc, față de blocuri nelegale emite doar cereri umile să intre infractorii în altă ilegalitate, unde nu se intră prin dos după ce fapta a fost consumată ? La procese, administrația pierde după ce se adaugă vicii pe fente de fapte ce au ramas petrecute și nu aplică Legea ? Dacă plângeri penale nu stopează infracțiuni iar decizii perfide astupă gura târgului, atunci alte cauze vor face dreptate cum pot ? Unde mai pui că Primarul emite acte false, apoi acoliții finului Tișe se înfruptă din infracțiuni edificate la fel de nelegal cu Justiția LOR, ce a lucrat mult 16 ore, sub două zile lucrătoare cu dosare socotite la greaua încărcare, an după an ? Последует.