Reprezentanții Agenției Naționale de Transplant au deschis un proces împotriva Ancăi Baculea, care a ocupat funcția de șef al acestei instituții în perioada 2018 – 2019. Potrivit surselor din cadrul instituției în plângere este vorba despre mai multe nereguli vizavi de decontările făcute din banii instituției de către Baculea. Ea ar fi cheltuit nejustificat banii instituției. Culmea, neregulile au fost descoperite după ce Baculea a făcut o plângere la DIICOT în care indică cum avea loc traficul cu organe. Acum instituția este condusă de chirurgul Radu Zamfirescu, unul dintre supraviețuitorii accidentului aviatic din 2014 care a avut loc în Munții Apuseni.
La mijlocul acestui an, Agenția Națională de Transplant a deschis un proces în care încearcă atragerea răspunderii patrimoniale în privința medicului clujean Anca Baculea, fost șef al Agenției Naționale pentru Transplant.
Potrivit unor surse din cadrul instituției, procesul vine ca urmare a unui audit intern și care arată transmite că Baculea ar fi cheltuit nejustificat o parte din fondurile instituției.
Inițial, procesul a fost înregistrat la Tribunalul Cluj, dar judecătorii de aici au considerat că dosarul este de competența Tribunalului București, unde l-au și trimis.
”Admite excepţia necompetenţei teritoriale a instanţei invocată din oficiu. Declină competenţa de soluţionare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta în favoarea TRIBUNALULUI BUCUREŞTI şi trimite dosarul acestei instanţe pentru competentă soluţionare. Fără cale de atac. Pronunţată azi 11.10.2021 prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, arată soluția pe scurt a instanței.
Anca Baculea a declarat că nu are cunoștință despre acest proces și că nu are nicio informație care ar putea aduce lămuriri.
Potrivit unor surse din cadrul Agenției, activitatea lui Baculea a fost supusă unui audit intern care a scos la iveală o serie de nereguli financiare. Spre exemplu s-a descoperit că pe lângă deconturile semnate de ea pentru o chirie de 1.000 de euro pe lună, stipulată în contract, inspectorii au găsit facturi și delegații din luna decembrie a anului 2018, înregistrate fără Cod de Identificare Fiscală (CIF), fără Control Financiar Preventiv (CFP) și fără „Bun de plată”, ceea ce nu doar că duce în nulitate absolută aceste documente, ci intră și sub incidența fraudei fiscale.
S-au găsit facturi pentru utilități personale, introduse „dintr-o confuzie a directoarei”, care a înțeles că între plata chiriei și plata „cazării”, așa cum este stipulat în contractul de angajare, se pot deconta facturi de întreținere, au declarat sursele.
Anca Baculea a intrat în vizorul presei după ce și-a publicat veniturile din prima lună de majorări salariale în sistemul medical, care a avut loc în aprilie 2018. Mesajul însoțit de poza fluturașului de salariu a fost: „Așa cum am spus, revin cu fluturașul pe care l-am primit azi. Acesta este venitul meu net pe martie 2018, salariu+ 1 gardă suplimentară de sâmbătă: 11.242 RON. Ținând cont că am postat de curând că venitul meu pe luna trecută a fost de 6.065 RON, nu pot să nu spun că venitul meu aproape s-a dublat. Este un pas înainte, sunt încă multe de făcut și corectat, însă nu putem fi ipocriți și să nu recunoaștem măririle acordate”, a notat aceasta. Baculea a relatat cum fiica unei paciente operate de ea a insistat să-i înmâneze doctoriței o sumă de bani, „o mică atenție”. „Am întrebat-o câți ani a muncit mama și câți bani a plătit pentru asigurările de sănătate, pentru ca atunci când va avea nevoie de servicii de sănătate să le primească gratuit… 28 de ani grei de muncă, acum cu o pensie de 500 RON, voia să mă plătească. Nu mai merge așa… datoria statului român este să își respecte cetățenii, medicii au primit niște salarii decente începând cu aceasta lună, așa încât de acum, dragi colegi, atunci când întindeți mâna după plic, uitați-vă în ochii celui din față”, a scris dr. Baculea, stârnind reacții pozitive, de admirație din partea oamenilor, cât și din partea unor membri ai partidului USR.
De altfel, deputatul clujean Emanuel Ungureanu a fost unul dintre susținătorii lui Baculea.
De unde i se trage lui Baculea
Pe de altă parte, mulți îi poartă sâmbetele Ancăi Baculea pentru că numirea în funcția respectivă a însemnat și ”decapitarea” unei rețele subterane a transplantului de organe în România. Este vorba despre Victor Zota, condamnat cu suspendare pentru trafic de organe, dar care a fost lăsat să conducă ani de zile activitatea transplantul din România.
Ea a depus o plângere la DIICOT în care a arătat că datele din Registrul Național de Transplant – care, potrivit legii, asigură monitorizarea permanentă a activității de transplant în România – ar fi ajuns să fie controlate complet din afara Agenției de Transplant, prin intermediul unei firme IT apropiate de Victor Zota, fost director al ANT în perioada 2006-2009, condamnat cu suspendare în 2014 în primul dosar de trafic de ovule umane din România.
Potrivit plângerii depuse la DIICOT pe 21 septembrie 2018, se arată că „din momentul numirii mele, prin OMS 541/ 04.07.2018, în calitate de director executiv în ANT, am sesizat primele deficiențe privind aplicarea prevederilor legale din OUG 79/2004, art. 3 (b) prin care deși ANT (Agenția Națională de Transplant – n.red.) înființează și gestionează RNT (Registrul Național de Transplant – n.red.), la nivelul ANT, nimeni din personalul angajat nu putea desfășura aceasta activitate, practic întreaga administrare a RNT fiind făcută de aceasta firmă privată (SC Online Service SRL, n.red.).”
Societatea comercială a încheiat, pe 31.05.2018, un contract cu Agenția Națională de Transplant, în baza căruia urma să desfășoare „activități pentru buna funcționare a Registrului Național de Transplant”, se arată în plângerea depusă la DIICOT, iar potrivit acestui contract, „prestatorul își asumă întreaga responsabilitate pentru conduita sa în cadrul acestui contract, pentru calitatea serviciilor și lucrărilor executate.”
Pe 31 mai 2018, când Agenția Națională de Transplant a încheiat cel mai recent contract cu Online Services S.R.L., instituția era condusă de Radu Deac, numit în această funcție în noiembrie 2013 de Eugen Nicolăescu, ministrul Sănătății la acea vreme.
Pe 4 iulie 2018, Radu Deac, care conducea de 5 ani Agenția Națională de Transplant, a fost demis de Sorina Pintea, în locul său fiind numită Anca Baculea Mureșan.
În plângerea depusă la DIICOT la două luni și jumătate după numirea la conducerea Agenției Naționale de Transplant, Anca Baculea afirma, însă, că Online Services S.R.L. nu era nici pe departe la primul contract de prestări servicii încheiat cu ANT, ci a derulat astfel de contracte cu Agenția Națională de Transplant începând din anul 2006 – anul în care Victor Zota a ajuns la conducerea instituției.
Până în momentul de față, procurorii DIICOT nu au reușit să tragă la răspundere pe nimeni ca urmare a acuzațiilor făcute.
Procurorii au preferat un protocol de colaborare
Anca Baculea acuză, în plângerea sa, faptul că „prin toate acțiunile întreprinse de domnul Viorel Lupu, unic asociat și administrator al societății Online Services S.R.L., care a derulat cu ANT contracte de prestări servicii, începând cu anul 2006, precum și a legăturilor cu numiții Dr. Adrian Nica și Dr. Viorel Zota, s-a încercat în mod intenționat și pe o lungă perioadă de timp o diversiune și controlul total asupra întregii activității ANT și implicit a activității naționale de transplant, periclitând astfel principiile de bază după care ANT își desfășoară activitatea, adică ‘conform principiilor transparenței, confidențialității și anonimatului în actul donării de organe, țesuturi și celule umane pentru utilizare terapeutică.’ (OUG 79/2004, art. 2.1.)”
Potrivit documentului depus la DIICOT, Anca Baculea consideră că „a fost pusă în pericol funcționarea ANT, prin subminarea activității unei agenții esențiale a statului român, singura autoritate competentă în domeniul transplantului, care realizează politicile și programul național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană ( conform OMS 183, art. 1), iar prin aceasta au fost puse în pericol sănătatea și viețile cetățenilor români aflați în situații speciale de sănătate”.
Anca Baculea afirmă, de asemenea, în plângere, că „nici o activitate desfășurată de această firmă privată nu este procedurală” și că „nereușind să ne punem de acord, am dispus suspendarea plăților către Online Services S.R.L., până la soluționarea problemelor, notificând acest lucru prin adresa cu numărul 2488/09.08.2018. În data de 07.09.2018, am primit o notificare de încetare a contractului de prestări servicii, ‘în baza art. 8.3 din contractul cu nr. 1602/31.05.2018, pe motivul neachitării obligațiilor de plată la termenul asumat prin contract, factura 1354 din 02.08.2018, scadentă 01. 09. 2018, respectiv serviciilor desfășurate în perioada 01.07.2018-31.07.2018.’ Astfel, ‘începând cu data de 17 septembrie 2018 ora 8:30 serviciile contractate de Online Services vor înceta în baza art. 17.2.”, se arată în plângerea depusă de Baculea.
Până în momentul de față, cei de la DIICOT nu au reușit să aducă în fața instanței pe nimeni, însă între conducerile celor două instituții (Agenția Națională de Transplant și DIICOT) există semnat un… protocol de colaborare.
