Un avocat clujean riscă să-și piardă locuința, după ce a fost acuzat că își exercită profesia ilegal

Avocatul clujean, Viorel Bondor, riscă să rămână fără locuință, după ce a fost acuzat de săvârșirea infracțiunilor de exercitare fără drept a unei profesii sau activități și folosirea fără drept a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat și a însemnelor specifice profesiei. 

Viorel Bondor susține că practică avocatura din anul 2003, când în urma unui examen de admitere s-a înscris în baroul înființat de Pompiliu Bota. Existența Baroului Bota a atras, încă de la înființare, o serie de reclamații din partea Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR). 

Cum s-a transformat o asociație de binefacere într-un barou

În anul 2002, a luat naștere Asociația de Binefacere „Bonis Potra”, după ce Judecătoria Deva i-a recunoscut personalitate juridică, asociația avea, printre altele, ca obiect de activitate: „înființarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituției României, a prevederilor pactelor și convențiilor internaționale privitoare la drepturile omului”. După ce hotărârile judecătorești au rămas definitive, a fost înființat „consiliul director” al Baroului Constituțional Român, iar Pompiliu Bota s-a autointitulat „decan” al baroului. Problema care ridică cele mai mari semne de întrebări este cum a fost posibil ca o asociație de binefacere să aibă dreptul de a înființa barouri, uniuni, fundații sau sindicate, deoarece din punct de vedere legal numai instanțele de judecată au acest drept. Mai mult decât atât, nicăieri nu există o hotărâre judecătorească prin care se prevede explicit înființarea Baroului Constituțional. În anul 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități prevăzută de art. 348 Cod penal”. La sfârșitul lui 2019, decizia a devenit definitivă, prin hotărârea Tribunalului București de „decădere a structurii Bota din drepturile privind marca Uniunea Națională a Barourilor din România”. OSIM a fost obligată atunci să radieze marca din registru. 

Război de aproape 20 de ani între Baroul Bota și Baroul „tradițional”

Baroul Bota și Baroul „tradițional” duc lupte crâncene în instanță încă de la înființarea baroului „paralel”, când avocații membri au fost acuzați de către cei „tradiționali” că nu își exercită legal profesia, că falsifică acte și că își înșeală clienții. Cu toate acestea, deciziile judecătorilor în aceste spețe sunt diferite: unii magistrați au condamnat avocații din Baroul Bota, alții au dispus achitarea lor. Clujeanul Viorel Bondor nu a fost atât de norocos precum ceilalți colegi ai săi care au fost achitați, cu toate că a precizat că se consideră nevinovat și a cerut să fie achitat pentru toate acuzațiile. În anul 2018, Viorel Bondor a fost dat în judecată de către Baroul Cluj, fiind acuzat de săvârşirea infracţiunilor de exercitare fără drept a unei profesii și folosirea fără drept a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat și a însemnelor specifice profesiei.  Curios este că dreptatea nu este la fel pentru toți, unii au ajuns să fie condamnați la plata unor amenzi de zeci de mii de lei, iar alții au fost scuzați fără probleme. Cu toate că a prezentat magistratului de la Judecătoria Cluj-Napoca mai multe decizii ale mai multor instanțe din țară care au dispus achitări definitive în spețe similare, pe 8 februarie 2019, Judecătoria Cluj-Napoca a hotărât condamnarea lui Viorel Bondor la o pedeapsă de 9.000 de lei amendă penală pentru acuzația de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi, respectiv a profesiei de avocat. Câteva luni mai târziu, în septembrie 2019, Curtea de Apel Cluj-Napoca a admis apelul declarat de Baroul Cluj. Menținând celelalte dispoziții din hotărârea primei instanțe, magistrații Curții l-au obligat pe Bondor „să plătească în favoarea acestei părţi civile (UNBR-Baroul Cluj – n.n.) suma de 10.000 lei despăgubiri civile pentru daune morale”. Viorel Bondor a formulat o contestație în anulare împotriva hotărârii Curții de Apel, însă a fost respinsă ca inadmisibilă în noiembrie 2019. Însă și această decizie de respingere a fost atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, care, la fel, a respins-o în ianuarie 2020, ca inadmisibilă. Bondor a folosit apoi o altă cale de atac – recursul în casație, dar, din nou, ÎCCJ i-a respins cererea, tot ca inadmisibilă. Numele lui Viorel Bondor este prezent în mai multe dosare penale și susține că până la acest moment a adunat amenzi penale în valoare de peste 35.000 de lei, sume pe care nu ști cum să le plătească și se teme că va rămâne fără locuință. 

Baroul Cluj a vrut ca Bondor să ajungă după gratii

Baroul Cluj a formulat o cerere în apel, prin care solicită ca Viorel Bondor să fie condamnat la închisoare cu executare, pe lângă amenda penală definitivă pentru aceeași infracțiune pe care o avea într-un alt dosar. Baroul Cluj a cerut pedeapsa închisorii cu executare pentru Viorel Bondor în raport de conduită constantă a acestuia de încălcare a legii. Cu toate acestea, Curtea de Apel la menținut amenda penală dată de Judecătorie, fiind contopite cele două pedepse, motivând că nu se poate justifica modificarea naturii pedepsei deja aplicate ce reprezintă finalmente tot o dispoziție de condamnare. „Cererea inculpatului Bondor Viorel de a fi achitat pentru lipsa tipicității infracțiunii nu este fondată. În mod concret Judecătoria a înlăturat argumentele prezentate de inculpat potrivit căruia acesta era autorizat se exercită profesia de avocat ca urmare a înregistrării la ANAF a entității sub egida căruia desfășura activități. Curtea, în baza proprii analize, față de criteriile formulate în în sensul stabilirii pedepsei închisorii cu detenție, consideră că nu se impune a se da curs celor susținute, deoarece, pe de o parte, nu s-ar putea da eficiență într-un mod prioritar circumstanțelor personale, în raport cu celelalte, față de regulă examinării plurale a criteriilor ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepselor, iar pe de altă parte, nu se justifică modificarea naturii pedepsei deja aplicate, ce reprezintă finalmente totul dispoziție de condamnare, amenda individualizată de judecătorie fiind întru un cuantum considerabil.  Curtea constată că pedeapsa aplicată, amenda în sumă de 7200 de lei echivalent a 240 de zile-amendă reprezintă sancțiune proporțional, atât cu gravitatea efectivă a faptei comise de inculpat, concretizată prin modul în care acesta a acționat, cât și profilul social moral și de personalitate a inculpatului a cărui atitudine în societate este una pozitivă.”, se arată în motivarea Curții de Apel Cluj.