Povestea fascinantă a clujenilor care au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia în 1918

În toamna anului 1918, câțiva clujenii au fost delegați să participe la organizarea actului istoric cunoscut astăzi drept Marea Adunare de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, poveștile lor dăinuie și acum, după mai bine de 100 de ani.

România participase alături de Puterile Antantei la Primul Război Mondial, iar odată cu obținerea victoriei finale împotriva Germaniei și Austro-Ungariei, românii au reușit să înfăptuiască unitatea națională deplină, râvnită timp de atâtea secole.

Printre participanții la Marea Adunare de la Alba Iulia au fost și delegați clujeni, mobilizați de către avocatul Amos Frâncu (foto), un om politic excepțional, apărător al memorandiștilor în anul 1894 și militant pentru Marea Unire de la 1 decembrie 1918. În Cluj, centru politic și cultural de primă importanță a Transilvaniei, pulsa o intensă mișcare națională românească. Declarația de autodeterminare a românilor din Transilvania, elaborată la Oradea, în 12 octombrie 1918 și citită în Parlamentul maghiar de la Budapesta pe 18 octombrie, a reprezentat și pentru românii clujeni semnalul luptei decisive pentru unirea cu România, al unor inițiative întreprinse sub freamătul nerăbdării de a acționa imediat, care au început să se deruleze și în orașul de pe Someș, până la 1 decembrie 1918, potrivit BJC. 

Faimosul proces al Memorandumului

Primul primar al Clujului, fost membru al Senatului Naţional Român din Cluj, doctor Iulian Pop spunea: „Istoria neamului românesc din Ardeal e un lung şir de suferinţe şi se învârte aproape în întregime în jurul Clujului. Aici a decurs faimosul proces al Memorandului, întemniţând fruntaşii neamului, pe străzile Clujului s-au târât în lanţuri preoţi, intelectuali, ţărani, femei şi bărbaţi nevinovaţi, au fost scuipaţi şi huiduiţi ca făcători de rele, întemniţaţi şi pedepsiţi cu ani grei de temniţă, iar alţii împuşcaţi fără multă procedură şi înmormântaţi noaptea fără mult zgomot de-a lungul gardului din cimitir, atunci când floarea neamului românesc, braţul vânjos al tineretului lupta pe toate fronturile Războiului mondial.

Aici s-a interzis de cătră faimosul rector Apathy, vorba dulce românească între zidurile universităţi şi tot aici au fost adunaţi în vara anului 1918 învăţătorii din aşa numita zona culturală, ca să-i instruiască cum să ne deznaţionalizeze. Aici au fost adunate hoardele secuieşti în toamna anului 1918, cari mişeleşte au atacat de mai multe ori localul Consiliului Naţional Român şi cărora, abstrăgând de la multe alte victime, a căzut jertfă şi tânărul Petroviciu. Aici s-a lucrat mai mult pentru deznaţionalizarea noastră, căci nicăiri n-a fost teamă mai mare ca aici, că se va realiza visul nostru de veacuri: Unirea tuturor Românilor. Cu drept cuvânt s-a numit Clujul Golgota Românismului!”

27 noiembrie 1918: Delegații clujeni care au primit mandat de participare

Lansarea de către Consiliul Național Român Central de la Arad a chemării de a participa în număr cât mai mare la Adunarea de la Alba Iulia din 7-20 noiembrie 1918 a declanșat suita adunărilor organizate pentru desemnarea delegaților. La Cluj, pentru ziua de 27 noiembrie au primit mandat de participare Emil Hațieganu, Nicodim Cristea, Elie Dăianu, Valentin Poruțiu, Augustin Pordea, Anton Mandeal, Petre Barițiu, Amos Frâncu, Ioan Giurgiu, Pavel Alb, Iuliu Muja, Iuliu Coroianu, Maria R. Pop și Sidonia G.I. Docan. Universitarii români întruniți în aceeași zi i-au delegat pe Emil Dandea și Virgil Marian.

În decursul lunii noiembrie au avut loc adunări de desemnare a reprezentanților la Alba Iulia în toate localitățile mai mari ale comitatului. Un tren cu circa 1000 de persoane a plecat spre Alba Iulia pe 30 noiembrie.

Emil Hațieganu, un nume cu rezonanță în domeniul luptei pentru unire și menținerea conștiinței naționale, potrivit documentelor regăsite în arhivele naționale. Acesta a rămas în Ardealul de Nord chiar și după cedarea silită a acestuia, pentru susținerea drepturilor națiunii române vitregite. În acest scop, profesorul Hațieganu și-a dat seama că unul din mijloacele cele mai eficace era menținerea limbii și culturii române. Singura publicație periodică din Transilvania acelui timp era „Tribuna Ardealului”, înființată și redactată de același Emil Hațieganu (foto).

Deschiderea Marii Adunări

Peste o sută de mii de români, trimiși de comunitățile locale, au votat pe 1 Decembrie 1918 Unirea Transilvaniei cu România. Idealul Marii Uniri a revărsat peste poporul român un sentiment înălțător de apartenență, iar România s-a bucurat de o perioadă de dezvoltare fără precedent. În mulțimea adunată la Alba Iulia s-au aflat și mulți clujeni care au mers fără mandat. Potrivit unor estimări, la Marea Adunare de la Alba Iulia au participat aproximativ 450 de persoane din județul Cluj.

În anul 2018, în urma solicitărilor adresate de către Consiliul Județean Cluj tuturor UAT-urilor din județul Cluj, pentru obținerea informațiilor utile cu privire la identificarea participanților la marele eveniment istoric de la Alba Iulia, au fost identificați alți 119 clujeni care s-au aflat, pe 1 decembrie 1918, la Marea Adunare de la Alba Iulia. Numele acestora le puteți găsi aici.

Și la Cluj, în ziua de 1 Decembrie 1918, mulțimea s-a adunat în Piața Mare, iar la ora 10,00 clopotele au vestit prin dangătul lor deschiderea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia și împlinirea visului unirii tuturor românilor într-un stat.

Sursa: zcj.ro

Citește și: Ziua Națională va fi sărbătorită și la Cluj, dar cu o serie de restricții!