CJ Cluj aproape a finalizat procedura de expropriere pentru noua pistă de 3500 m a Aeroportului Internațional Cluj Napoca. Până acum, au fost plătiți aproape 12 milioane de lei și sunt de expropriat peste 1900 de hectare teren. Pe marginea exproprierilor, din 2011 au fost deschise 75 de procese dintre care au fost soluționate definitiv 58 de dosare. Printre cei care au primit sau vor primi bani de pe urma acestor proceduri se numără sirianul Bazrkan Abdul Rahman, patronul caselor de schimb valutar Saker, și soția lui, Maria, dar și firme precum agroindustriala, Rottaprint, Roxer sau ACI Cluj.
Pentru noua pistă de 3500 metri a Aeroportului Internațional Cluj Napoca, CJ Cluj are în lucru două proiecte: cel al pistei și cel de deviere și amenajare a Someșului Mic.
”În prezent este în derulare Contractul de servicii nr. 19022/165/25.05.2021, având ca obiect prestarea serviciilor de cadastru pentru întocmirea documentaţiilor cadastrale şi identificarea proprietarilor a aproximativ 164 de terenuri situate în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, judeţul Cluj, precum și întocmirea documentației cadastrale de înscriere a dreptului de proprietate al expropriatorului, necesare pentru finalizarea obiectivului ”Amenajarea râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj” Tronsoanele I – V”, arată un răspuns al CJ Cluj. Referitor la etapa noii piste, reprezentanții CJ Cluj spun că primele două etape ale lucrării sunt finalizate, urmând ca, ”în funcție de necesitatea și utilitatea continuării lucrărilor de prelungire a pistei, să demarăm o nouă procedură de expropriere”.
Răspunsul CJ Cluj mai arată că în momentul de față mai sunt pe rolul justiției mai sunt 17 dosare care nu au fost soluționate definitiv.
”Referitor la acțiunile în justiție introduse de către proprietarii unor imobile expropriate, menționăm faptul că, din anul 2011 până în prezent, au fost înregistrate un număr de 75 de litigii având ca obiect ”expropriere”, referitor la lucrările de utilitate publică ”Aeroportul Internațional Cluj-Napoca – Pista de decolare – aterizare 3500 m” și ”Amenajarea râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj”, din care un număr de 58 dosare au fost soluționate în mod definitiv, restul aflându-se în diverse stadii procesuale pe rolul instanțelor de judecată”, mai arată răspunsul.
Probleme cu evaluarea terenurilor
În ședința din luna noiembrie 2019, Consiliul Județean a stabilit realizarea unui nou raport de evaluare, de către un evaluator autorizat ANEVAR, pentru stabilirea sumelor individuale aferente despăgubirilor, valoare raportată la Grila notarilor publici.
În februarie 2020 au fost achiziționate servicii de evaluare a unui număr de 331 de imobile-teren supuse exproprierii pentru realizarea etapei a II-a a lucrării de utilitate publică ”Amenajarea râului Someşul Mic în Municipiul Cluj-Napoca, Judeţul Cluj”, situate pe raza localităților Cluj-Napoca şi Apahida.
Vlad Bulău, evaluatorul care a realizat raportul de specialitate, a estimat valoarea celor 331 de terenuri ce urmează a fi expropriate în cadrul etapei a II-a a lucrării de utilitate publică numită „Amenajarea Râului Someșul Mic în Municipiul Cluj-Napoca, județul Cluj” la 126.249,282 euro, adică 606.855,049 lei, sumă de trei ori mai mare decât cea alocată prin hotărârea CJ Cluj din septembrie 2020.
Potrivit raportului întocmit de evaluator, prețul terenurilor agricole extravilane a crescut cu 0,03 lei/mp, de la 0,45 lei/mp, cât era propus inițial, la 0,48 lei pe metru pătrat. Terenurile extravilane din zona 2 au fost evaluate la 0,60-1,30 lei/mp, iar cele intravilane, la 132 lei/mp.
Proprietarii terenurilor expropriate au fost nemulțumiți de preț, așa că au deschis procese. Mulți au obținut prețuri de aproape 10,5 euro/mp, mult mai mari decât cele stabilite inițial.
Milionarul Turcu, principalul beneficiar al exproprierilor
Cele 190 de hectare de teren se află în proprietatea a circa 120 de persoane şi societăţi. Dintre aceşti proprietari cele mai mari suprafețe de teren aparțin Agenţiei Domeniilor Statului, dar care, între timp, le-a concesionat societăţii Agroindustriala SA. Acum firma îi aparține lui Turcu Iacob Ovidiu. La conducerea firmei au fost Petru Turc, fost director la SC Armătura şi preşedintele zonei de nord vest a Uniunii Generale a Industriaşilor din România (UGIR-1903), Marian Eugen Pop şi Viorel Mitre, profesor la Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV Cluj.
În urmă cu aproximativ 10 ani, Turcu a reușit să se insereze în afacerea Agroindustriala, o firmă care pare în pragul falimentului. Din 2014, firma administrată și controlată de Turcu, merge doar pe pierderi, are un singur angajat, adică pe milionarul clujean, iar pe 2020 a declarat o cifră de afaceri egală cu zero.
Obiectul principal de activitate constă în afaceri imobiliare. Pe terenul acestei companii s-a construit mall-ul Vivo. Însă, în momentul de față statul român, prin Ministerul finanțelor, a deschis mai multe procese pe tema vânzării acestui teren. Turcu a fost dat în judecată de către Statul Român pentru o parcelă pe care a înstrăinat-o Agroindustriala SA către POLUS TRANSILVANIA COMPANIE DE INVESTIŢII SA. Menționăm că tranzacția a avut loc când milionarul clujean nu controla această societate.
Procesele prin care Ministerul Finanțelor contestă tranzacția a început din 2014. De atunci și până acum, în justiție nu s-a reușit decât tergiversarea dosarului și împărțirea lui în mai multe procese.
Însă, dacă milionarul clujean va câștiga, proprietarii Vivo vor fi nevoiți să încheie un acord de câteva zeci de milioane de euro cu Turcu pentru a rămâne pe actualul amplasament.
Pista în stadiul de proiect de peste 10 ani
În 2009, Consiliul Judeţean Cluj a înaintat către Ministerul Transportului şi Infrastructurii proiectul de redimensionare a pistei Aeroportului Internaţional Cluj Napoca la 3.500 de metri. Documentaţia a fost aprobată de oficialii ministerului iar proiectul a primit fonduri europene iar CJ Cluj a scos la licitaţie acest proiect valoarea estimată a proiectului ridicându-se între 60.000.000 şi 120.000.000 de euro, fără TVA. Singura societate care a participat la licitaţie, SC Romstrade, a câştigat dreptul de a construi această pistă. Proiectul noii piste a fost făcut de SC Iptana SA. Patronul societății este Cornel Mărtincu. El face parte din grupul oamenilor de afaceri care sprijină PSD-ul, creditându-l, în special, pe fostul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Sorin Bota. Mărtincu, chiar dacă este bucureștean, a înființat la Cluj firma Inframed SRL, prin care a încheiat mai multe contracte de consultanță cu Bechtel. În Inframed, Mărtincu s-a asociat cu Ela Staicu, reprezentanta secretarului de stat Bota în cadrul altor afaceri.
Cine ia banii de pe urma exproprierilor
În prima etapă a exproprierilor, CJ Cluj a plătit 1.620.685 lei. Printre beneficiari se numără și Bazrkan Abdul Rahman, patronul caselor de schimb valutar Saker, care, împreună cu soția lui, Maria, au primit de la CJ Cluj 322.083 lei. În etapa a doua au fost făcute exproprieri în valoare de 11.796.437 lei.
Printre destinatarii sumelor de expropriere sunt și societăți importante din Cluj: firma Rottaprint, ACI Cluj, Agroindustriala Cluj Napoca, Roxer, Agenția Domeniului Statului.
In fotografia cu pista aeroportului in partea dreapta(malul drept al Somesului) se vad o multime de ochiuri de apa.Ele reprezinta gropi sapate pana in panza freatica din care s-a furat balastul in timpul lucrarilor executate de Napoca Constructii.Furturile s-au executat in ani de zile continuu,cu complicitatea consiliului judetean,circa 7 politie,Agentia pentru resurse minerale,Apele Romane,etc,etc.In anul 2020 Consiliul Judetean a intabulat illegal terenul distrus apartinand statului roman,administrat de ADS,pe care furturile de balast au generat 2 dosare penale.In anul 2021 in septembrie au inceput lucrari pe terenul din spatele statiei de epurare si sapaturile au evidentiat lipsa balastului furat in 2012-2015 de Napoca Constructii si a scos la iveala gropi de gunoi si deseuri cu care au fost umplute excavatiile illegale.Furturile de balast si depozitarile illegale de gunoaie continua si in 2022.Intrebati-il pe politistul local Zvunca.Au fost distruse doar langa statia de epurare si in aeroport cel putin 40 de ha de sub care s-a furat balastul.De pe 11000 mp expertizati valoarea balastului exploatat illegal se ridica la 250 000 de euro.
Sursele voastre de informare sunt dubioase.ADS-ul are 4 ha de teren inafara perimetrului aeroportului pe malul stang al Somesului.
Mai bine zis avea deoarece Consilul Judetean le-a intabulat fara sa anunte agentia,adica ILEGAL.Cat despre afaceristi cel mai important si pe care nu il mentionati este BENE.El a generat 2 dosare penale de mita,unul pentru Uioreanu si celalalt pentru Ciceo.Sunt interesante si firmele lui.Napocamin,insolventa,157 milioane de lei datorii cumulate,540 creditori si 631 de procese.Ben Ben insolventa cu vre- o 240 procese.Napocamin care a lucrat la pista a facut solicitare de insolventa in 2019 si nu I s-a aprobat.In 2020 firma Reid lucrarile la aeroport.In 2021 decembrie reuseste sa intre in insolventa cu alte vre-o 150 milioane de lei datorii.Pe terenul din spatele statiei de epurare pe care a lucrat Napoca Constructii a ramas un morman de piatra.Napocamin a reusit sa deschida o cariera de piatra in site ul natura 2000 Valea Ierii.Licenta de exploatare era pentru dacit industrial.Dar in Valea Ierii pe hartile mineralogice nu exista dacit indistrial,exista in schimb amfibolite,minerale de slaba calitate care nu resista la apa.Gurile rele spun ca acest material s-a bagat sub aeroport.
Agroindustriala nu are de ce primi sume din exproprieri,neavand teren de expropriat.Agroindustriala avea teren in concesiune pentru care a platit redevente statului roman inclusiv in 2020 cand terenul concesionat a fost intabulat illegal cu complicitatea OCPI.solicitati detalii ADS-lui.
Dupa cum arata fotografia din titlu,ea a fost facuta in 2014.Dincolo de capatul pistei catre Sanicoara se vad niste excavatii din care s-a extras-furat balastul.Intrebati un constructor cum se poate construi pe o groapa de gunoaie din care lipsesc vre-o 6 m de balast.Cat va costa ecologizarea gropii si executarea lucrarilor de stabilizare.Balastul furat de pe zeci de ha a fost introdus in circuitul economic.De exemplu in 2015 din ce s-a furat din spatele statiei de epurare se vindea un sort pentru drumurile judetene.Un material de rahat,antiderapant la 30 de lei tona era carat la Bontida sau Gherla cu autocamioane de 20 mcubi si asta cand doar la Bontida la 2 km erau 2 balastiere care ar fi putut livra acelasi sort.Oare nu seamana a mita,coruptie.???Adica furi balastul statului roman si il revinzi lui.In judetul Cluj sunt doua firme cu acest stil de lucru,Napocamin si Nepsis ambele cu procese pentru exploatare ilegala.Napocamin a facut prapad la autostrada,cred ca nici in ziua de azi n-a terminat cu procesele.Vedeti de Augustin Cernea din Turda.
Statul roman nu poate fi expropriat.Trecerea terenurilor cca 4 ha la CJ Cluj se poate face doar prin HG.Intabularea in 2020 s-a facut fara sa fie solicitat acordul satului roman si emis un HG.Este caz penal.