Banii sunt pe primul plan: Primăria Cluj-Napoca încurajează dezvoltarea locuințelor de lux în defavoarea celor sociale

În orașul de cinci stele, proiectele imobiliare private sunt puse mai presus de lege sau de nevoile cetățenilor. Municipalitatea nu ratează nicio ocazie în care poate să aducă vorba de calitatea vieții din Cluj-Napoca, însă nu își apleacă privirea și către cei care riscă să rămână pe drumuri și ar avea nevoie mai mult ca oricând de o locuință socială, un acoperiș deasupra capului. 

Piața imobiliară din Cluj-Napoca înregistrează creșteri semnificative de la an la an și pare că nici în 2022 nu vrea să se domolească. Specialiștii în imobiliare îi avertizează pe cei care își doresc să achiziționeze o locuință în orașul de pe Someș că anul acesta prețurile vor crește cu până la 20 sau chiar 25% față de anul trecut. Putem spune că afacerile imobiliare sunt în floare și constructorii nu mai fac față cererilor. Se construiește pe bandă rulantă, mai ales că municipalitatea dornică de dezvoltare și modernizare sprijină proiectele imobiliare private cu atât mai mult că dezvoltatorii se revanșează față de bunătatea administrației locale donând câte o grădiniță sau creșă. Ciclul vicios este influențat de cerere – oamenii își doresc o locuință în Cluj-Napoca pentru un trai mai bun, vrăjiți de reclama obsesivă a municipalității care încearcă să convingă pe oricine că în „orașul de cinci stele” calitatea vieții primează, apoi de prețurile piperate ale constructorilor, dar și ale agențiilor imobiliare care au ajuns să ceară comisioane tot mai mari. Astfel, pentru achiziționarea unui apartament oamenii au ajuns să plătească peste 2100 euro/mp. Să nu mai vorbim de locuințele de lux din Cluj-Napoca care se vând ca pâinea caldă. 

Locuințe de lux vândute ca pâinea caldă

Nici nu a început bine anul și piața imobiliară a bubuit. În Făget s-a vândut o vilă de 1,6 milioane 1.623.000 de euro, sumă cu care se putea cumpăra un castel în străinătate. Imobilul de 436 de metri pătrați, a fost construit pe un teren de 917 metri pătrați. Vila are patru dormitoare, un living room, spa și patru locuri de parcare. Cu așa tranzacții pe piața imobiliară ne-am putea închipui că în municipiul Cluj-Napoca plouă cu bani, însă dacă aruncăm o privire la polul opus, acolo unde municipalitatea încearcă să ascundă problemele sub preș, există de mii de persoane care nici nu se gândesc să-și achiziționeze o locuință în „orașul de cinci stele” și se chinuie de la o lună la alta să-și achite chiria, cu atât mai mult că în ultimele luni prețul la energia electrică și gaze a crescut substanțial, alimentele s-au scumpit și prea puține salarii au fost majorate, ba chiar oamenii au rămas fără locuri de muncă din cauza pandemiei. 

Clujenii nu-și mai găsesc locul în orașul de cinci stele

Aproximativ 72% dintre clujeni consideră că în orașul lor nu pot găsi o locuință bună la un preț rezonabil. Ceea ce înseamnă și că stocul de locuințe sociale este departe de a fi suficient față de nevoile din Cluj-Napoca. 

Municipalitate promite că vine în sprijinul persoanelor care au nevoie de o locuință socială și își recunoaște neputința în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2021-2030, unde a amintit, cu jumătate de gură, că „Stocul de locuințe sociale disponibile spre închiriere este total insuficient pentru a acoperi necesarul de la nivelul populației. În medie, în ultimii ani, au fost depuse anual în jur de 400 solicitări pentru locuințe sociale, două treimi dintre acestea fiind declarate eligibile. Cu toate acestea, pentru aceiași perioadă, doar un total de 68 de locuințe sociale au fost atribuite – cea ce însemnă că doar 4% din total solicitări au fost acoperite. Așadar, capacitatea de răspuns a autorităților la nevoile actuale de locuire socială este deosebit de mică și aparent în scădere comparativ cu nevoia care a rămas relativ constantă. Pentru suplinirea numărului de locuințe sociale, începând cu anul 2019, primăria a inițiat și achiziția de pe piața liberă a unor imobile de locuințe cu 1, 2 sau 3 camere cu destinația de locuințe sociale, de la persoane fizice și juridice. Obiectivul declarat pentru acest demers, dincolo de dimensionarea stocului în funcție de nevoie, este de a evita crearea de blocuri sau cartiere întregi de locuințe sociale dedicate în exclusivitate grupurilor vulnerabile, care sunt expuse riscului stigmatizării și segregării sociale. Procesul de achiziție de locuințe de pe piața liberă a fost până în prezent unul anevoios, în 2019 și 2020 fiind achiziționate 3 astfel de locuințe.”

Locuințele sociale nu și-au găsit loc pe lista de priorități a municipalității

Problema este cu atât mai acută cu cât municipalitatea a mai promis și în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană (SIDU) 2014-2020 că se va ocupa de realizarea unor noi locuințe sociale însă nu s-a ținut de cuvânt. De atunci și până în prezent sute de oameni depun anual cereri pentru locuințe, dar fără niciun rezultat.

În perioada cuprinsă între anii 2015-2019 Primăria Cluj-Napoca a închis ochii în fața nevoilor clujenilor nefiind realizată nici măcar o locuință socială. Tot atunci din fondul de locuințe vechi de stat au ieșit 70, iar din fondul de locuințe ANL s-au înstrăinat 57 de unități locative. Potrivit datelor furnizate de Institutul național de Statistică,  în aceași perioadă în care locuințele sociale au fost puse pe ultimul plan, au fost finalizate, din fonduri private, 15587 de locuințe în Cluj-Napoca, iar în comunele Apahida, Baciu, Florești, Chinteni și Gilău un total de 12455 de locuințe. 

La finalul anului 2020, în municipiul Cluj-Napoca existau 625 de locuințe sociale și 624 de locuințe din fondul locativ de stat. La acestea se adaugă 29 de locuințe de necesitate, 174 locuințe ANL, dintre care 108 au fost vândute între 2017-2020 şi 29 locuințe de serviciu. Spre deosebire de cele 625 locuințe sociale care au interdicție la vânzare, locuințele din vechiul fond de stat se pot vinde. În ultimii ani,  99 de astfel de imobile au fost vândute, fapt ce indică atât o restrângere a stocului de locuințe publice, în ciuda nevoilor populației aduse consecvent pe agenda autorităților publice locale de către reprezentanții societății civile.  

În Cluj-Napoca, valoarea chiriei pentru o locuință socială, la finalul anului 2020, varia între 0 – 214 RON/ lună pentru casă și 0 – 156 RON/ lună pentru apartament la bloc. În medie, un beneficiar de locuință socială plătește la casă aproximativ 70 RON, iar la bloc aproximativ 50 RON. Deși costuri lunare cu chiria pentru o locuință socială sunt în general mici, cumulate cu cele de la plata utilităților și pe fondul unor venituri scăzute care abia acoperă nevoile de bază ale beneficiarilor, se creează terenul propice pentru acumularea de datorii.

Municipalitatea și-a asumat să ofere clujenilor, până în anul 2030, 1500 de locuințe sociale, însă nu a specificat când și cine va elabora planul de măsuri în vederea realizării obiectivului privind creșterea fondului de locuințe sociale pentru locuitorii orașului care sunt eligibili la locuințe sociale. Nu este specificat ce buget va fi alocat, respectiv cum și unde se vor construi locuințele sociale și cum se vor repartiza sau câte locuințe vor fi asigurate în fiecare an pentru a atinge ținta de 1500 de locuințe sociale noi până în anul 2030.  Rămâne de văzut dacă de această dată se va ține de cuvânt sau situația de data trecută va fi repetată.