În cadrul ședinței de consiliu local a Primăriei Cluj Napoca care va avea loc în cursul săptămânii viitoare pe ordinea de zi se află proiectul imobiliar al SC Geainv. Firma este controlată de milionarul Dorel Goia și de șeful Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă. Nu va fi nicio surpriză dacă proiectul va trece fără nicio problemă, știută fiind apetența pentru imobiliare a primarului Emil Boc. În spatele gării se vor construi un magazin Lidl, blocuri cu 200 de apartamente și o clădire cu 8 etaje de birouri.
Proiectul imobiliar se va construi pe platforma fostei fabrici Tehnofrig, va ocupa o suprafață de aproape 3,5 hectare situată pe strada Fabricii de Chibrituri nr. 5-11. Terenul este deținut de GEAINV SA ( 19.475mp) și Lidl România (15.000 mp).
Dorel Goia și Horea Ciorcilă pun la cale această afacere imobiliară de 10 ani.
După ce statul a scos fabrica Tehnofrig la privatizare, primul care a controlat această societate a fost Stefan Vuza. În anul 2001, Vuza a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni prin intermediul A1 Impex, firmă din “suveica” Serviciile Comerciale Române. De la el și ceilalți acționari minoritari, oamenii de afaceri clujeni au cumpărat pachetele de acțiuni ale fabricii Tehnofrig au delistat societatea de la bursă și au împărțit afacerea în 6 societăți.
Ulterior, compania şi-a diminuat capitalul social la circa 5,5 milioane de euro, iar restul capitalului a fost împărţit între societăţile apărute: Tehnofrig Imobiliare – 1,44 milioane de euro, Tehnofrig Finance – 3 milioane de euro, Tehnofrig Parcul Rozelor – 32.532 de euro, Tehnofrig Invest – 0,9 milioane de euro, Tehnofrig Center -25.956 de euro. La data divizării, principalii acţionari erau Dorel Goia, cu 27,7% din titluri, Horia Ciorcilă – 19,4%, Simona Ciorcilă – 8,2%, Iacob Turcu – 18,2%, şi Sorinel Turcu – 8,2%.
Terenul de pe strada Fabricii de Chibrituri a fost trecut în patrimoniul Tehnofrig Imobiliare şi, vândut în urmă cu doi ani cu circa 3 milioane de euro. Ulterior, business-ul a ajuns în patrimoniul lui Goia și Ciorcilă.
Vecinii plâng, consilierii votează
Pentru o perioadă de câțiva ani, proiectul imobiliar a fost pus în stand-by, dar în 2017 a apărut în cadrul comisiei de urbanism.
Odată cu apariția detaliilor concrete vizavi de cum va arăta zona, clujenii au ”vociferat” motivând că aprobarea lui îi va ”sufoca” şi că le va fi stânjenită intimitatea.
Cei mai afectaţi par a fi clujenii care locuiesc la case. Ei și-au exprimat nemulțumirea în cadrul mai multor memorii trimise Primăriei Cluj Napoca.
”Domnule primar, subsemnaţii Varga Roza,Varga Jeno,Varga Attila în calitate de proprietari ai imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Maramureşului nr. 40 şi subsemnaţii Gocan Cristina, Gocan Vasile, Gocan Georgeta, Gocan Oana în calitate de proprietari ai imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Maramureşului nr. 44, avem următoarele sesizări legate de “Intenţia de elaborare a PUZ pentru Construirea ansamblului rezidenţial S+P+6E+ ER în Cluj-Napoca, zona fostei întreprinderi Tehnofrig: 1.Regimul de înălţime propus este enorm de mare în comparaţie cu clădirile existente în zona noastră, nu există nicio clădire aşa de înaltă cea propusă. 2. Distanţa între casele/proprietăţile particulare din zonă şi construcţiile propuse este mult prea mică. Un bloc cu S+P+6E+ ER ar umbri locuinţele noastre pe aproape toată durata zilei şi ne-ar stânjeni intimitatea;
3. Construirea a zece blocuri între str. Maramureşului şi râul Nadăş ar produce o aglomerare excesivă a maşinilor şi ar îngreuna foarte mult traficul în zonă;
4. Intrarea din str. Maramureşului spre ansamblul rezidenţial propus este foarte îngustă faţă de numărul mare de maşini care ar urma să tranziteze zona.
Cu speranţa că observaţiile noastre vor fi înţelese şi luate în considerare, vă mulţumim!”, se arată într-o sesizare făcută de vecinii cu case.
Documentația s-a reîntors în 2018 pentru discuții dar și în 2019. Avizul final al arhitectului șef al orașului s-a dat în februarie 2020. Oamenii au acuzat aglomerația care se va crea în zonă, regimul de înălțime propus (zece niveluri supraterane), unii au cerut ca investitorii să le rezolve problemele de parcare din jurul blocurilor, alții au arătat că ansamblul le va aduce stricăciuni caselor, va duce la scăderea valorii acestora sau că le va afecta calitatea vieții.
Cum arată proiectul
Potrivit documentației dezbătute de comisia de urbanism se va realiza ”preluarea propunerii de amenajare a celor două treceri (poduri) peste pârâul Nadăș din Planul Urbanistic Zonal învecinat „PUZ pentru construire ansamblu rezidențial – str. Fabricii de Chibrituri nr. 5-11, str. Maramureșului nr. 36, str. Maramureșului nr. 48, str. Jean Jaures f.n., Cluj-Napoca”.Totodată va fi realizată o trecere pentru pietoni și se va semaforiza intersecția dintre strada Fabricii de Chibrituri și strada Gării. Accesul principal la viitorul ansamblu de locuințe se realizează din strada Fabricii de Chibrituri. Accesul la parcela Lidl se realizează pe drumul existent pe latura vestică a terenului. ”Dorim să oferim primăriei 1.110 metri pătrați de teren pentru a amenaja un parc sau altă funcțiune publică. Nu am prevăzut o grădiniță, deoarece în apropiere se află proiectul celor de la Liberty, care au prevăzută grădiniță”, a spus proiectantul.
Proiect imobiliar în locul unei autogări
Gazeta de Cluj a prezentat în numerele anterioare detalii despre faptul că în zona respectivă s-ar fi putut construi o autogară. Aflată în imediata apropiere a gării, cele două puncte de transport public ar fi constituit, conform Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) un nod intermodal.
Potrivit PMUD, plan care se află pe site-ul administrației locale, sunt conturate crearea unor porți intermodale: Gara Cluj (inclusiv autogară), intrare dinspre Florești, Aeroport (în lucru) și DN1- DJ103U.
Planul prevede între ”18 și 24 de autogări informale. Cele 6 autogări cu amenajări (minimale) se concentrează în jurul Gării CFR • Liniile de transport public metropolitan întră până în zona centrală • Există sistem de e-ticketing dar doar la nivelul CTP • Există aplicație de MaaS în teste (Tranzy) cu planificator de rute pentru transport public și bike-sharing”, arată PMUD.
În momentul de față, potrivit PMUD, ”principalele două autogări ale orașului (Autogara Fany și Autogara Beta, deservind destinații intrajudețene, naționale și internaționale) sunt poziționate la nord-vest de gară, distanța dintre acestea fiind de cca. 800 m, pentru parcurgerea acesteia fiind necesară traversarea pachetului de linii de cale ferată pe un pasaj rutier (Figura 32) sau utilizând pasajul pietonal subteran care conectează clădirea gării de str. Fabricii de Chibrituri. Ruta pietonală implică atât o diferență importantă de nivel cât și un disconfort cauzat de călătoria pe trotuarul de pe pasajul cu cinci benzi de circulație”. Investiția în construirea unei autogări pe locul blocurilor construite de Goia-Ciorcilă ar fi costat municipalitatea aproximativ 25 milioane euro. Mai mult, oficialii administrației locale au discutat despre acest proiect și în dezbaterile publice privitoare la Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană 2021-2030, realizată de Banca Mondială.
