A fost nevoie de un an de zile, de o plângere la CSM, alta la Inspecția Judiciară pentru ca un magistrat clujean să poată motiva o hotărâre judecătorească prin care a pus un ziar să îi plătească daune morale unui contabil clujean implicat, pe de o parte într-o afacere imobiliară și, pe de alta, într-un dosar de evaziune fiscală. Este vorba de judecătorul Crina Capotă, de la Tribunalul Cluj care nici măcar nu a citi articolul de presă care a stat la baza dosarului. Cel puțin aceasta concluzie se poate trage, când în motivare judecătorul scrie că autorul articolului face referiri la trafic de trafic de carne vie, fără ca în cuprinsul articolului să se facă referiri la acest tip de infracțiuni. Mai mult, procesul s-a finalizat fără ca magistratul să îl audieze pe autorul articolului.
În urmă cu un an de zile, în data de 1 februarie, judecătoarea Crina Capotă de la Tribunalul Cluj a dat o soluție într-un dosar prin care i-a obligat pe ziaristul Răzvan Robu și publicația Gazeta de Cluj la plata a 15.000 lei către contabilul clujean Doreta Rus, pe de o parte, implicată într-o afacere imobiliară de anvergură care se derulează în cartierul Zorilor, dar și într-un dosar de evaziune fiscală în care procurorii au stabilit un prejudiciu de 4,5 milioane de euro.
Procesului a durat trei luni de zile: în două termene au fost administrate probe, restul fiind de amânare a pronunțării. Pe parcursul judecății, magistratul nici măcar nu a avut curiozitatea să îl audieze pe ziarist, mulțumindu-se doar cu pledoaria avocatului. Practic, a fost o ”mini-execuție” în care aflarea adevărului nu a contat, ci doar ”liniștirea” ziaristului și a ziarului.
După ce la adresa magistratului au fost făcute plângeri, judecătorul a motivat sentința, însă a făcut-o cu o serie de derapaje serioase.
”În continuarea articolului, pârâtul ţine să sublinieze că iniţial beneficiarul proiectului a fost Hassoun Sofyan Yosif, un sirian implicat, alături de fratele său, în traficul de carne vie din România, sugerând astfel, în mod indirect, că reclamantele ar avea legături cu persoane cercetate pentru fapte penale grave”, este scris, negru pe alb, în motivarea judecătorului Crina Capotă.
Dacă Hassoun Sofyan Yosif, persoana menționată în cadrul motivării, ar citi acest paragraf din cadrul motivării scrise de judecătoarea Capotă, ar câștiga, fără drept de apel, un proces de calomnie. În articolul de presă la care judecătorul face referire nu apare în niciun loc acuzația că sirianul ar fi implicat în vreo rețea de trafic de ființe umane, ci de carne destinată consumului.
Impresionată de lacrimi, judecătorul a luat în brațe contabilul (cu tot cu evaziune)
În cadrul motivării, judecătorul mai scrie că autorul articolului nu a făcut proba proba verității, atunci când a trasat o paralelă între cazul de evaziune fiscală în care este implicat contabilul Doreta Rus și afacerea imobiliară pe care a construit-o în gardul unei școli. Faptul că procurorii DIICOT au confirmat că Rus este cercetată într-un dosar de evaziune, nu a constituit nicio probă, în opinia magistratului.
”(…) în privința judecăților de valoare nu se impune a se face proba verității celor afirmate, însă acestea trebuie să aibă o bază factuală suficientă. „Faptele”, afirmaţiile factuale sunt, însă, susceptibile de proba verităţii, însă posibilitatea de a sancționare este subsumată de C.E.D.O. bunei-credințe a celui ce face afirmațiile în discuție și de respectarea deontologii profesionale care impune verificarea informațiilor. Din această perspectivă, instanţa reţine că pârâţii nu au făcut proba verităţii şi nici dovada verificării informaţiilor anterior publicării articolului. Astfel, aceştia au ataşat întâmpinării o serie de plângeri/reclamaţii ale vecinilor proiectului imobiliar, despre care se susţine că au fost transmise autorităţilor locale. Plângerile formulate sunt din anul 2017, respectiv 2019. Pârâtul Robu Răzvan nu a dovedit că reclamanta Garessio ar fi depus spre avizare un proiect imobiliar prin care să se încalce regimul de înălţime al zonei şi nici nu a făcut dovada că anterior publicării articolului ar fi solicitat informaţii în acest sens de la autorităţile locale (aspect din care ar fi reieşit buna sa credinţă). Chiar în interiorul articolului, pârâtul arată că proiectul depus iniţial de fostul proprietar al proiectului imobiliar a fost retras. Dat fiind faptul că articolul cuprinde afirmaţii factuale este necesară proba verităţii, nu doar existenţa unei baze factuale suficiente (ca în cazul judecăţilor de valoare). În al doilea rând, instanţa reţine că informaţiile privind implicarea reclamantei Rus Doreta într-un dosar penal nu erau de actualitate la momentul publicării articolului. La momentul demarării urmăririi penale (2015), în presa locale au fost redate (într-o formă asemănătoare) fragmente din actele procesuale întocmite de procurori. Readucerea acestor aspecte în atenţia opiniei publice, în lipsa altor elemente (cum ar fi trimiterea în judecată, condamnarea în primă instanţă sau în apel) nu prezintă un interes actual la momentul publicării articolului.
Judecătorul a considerat în motivare că, faptul de a publica informații despre dosarul de evaziune fiscală este o faptă ilicită pentru că publicarea informațiilor nu a era de actualitate, ținând cont că dosarul de evaziune a fost deschis în anul 2015.
Iar, prejudiciul moral a fost dovedit prin declarațiile unui martor care a spus că Doreta Rus a plâns ! Însă judecătorul pierde din vedere faptul că, autorul articolului sau ziarul nu au pus-o pe Doreta Rus să se implice în evaziunea fiscală.
În ceea ce o priveşte pe reclamanta Rus Doreta, instanţa reţine că, prin articolul publicat-fiind evidentă intenţia de publicare a acestor informaţii de „senzaţie”, informaţii nefundamentate pe o bază factuală solidă, reclamantei i-au fost încălcate drepturile personale nepatrimoniale fundamentale constând în dreptul la reputaţie şi dreptul la propria imagine. Chiar dacă informaţiile privind demararea urmăririi penale împotriva reclamantei au apărut anterior în spaţiul public, readucerea acestora în discuţie, după o perioadă relativ lungă de timp (4-5 ani), la momentul la care nu erau de actualitate, sunt apte să producă un prejudiciu de imagine reclamantei. În cuprinsul întâmpinării, pârâţii au arătat nu s-a dovedit existenţa unui prejudiciu. Din depoziţia martorului Kinal Csaba-Andras (f. 32-33), rezultă că reclamanta Rus Doreta a fost marcată de apariţia articolului („cred că a şi plâns, m-a sunat de 2 ori plângând că nu crede aşa ceva (…) 100% era revoltată, necăjită, plus că eram în discuţie atunci cu nişte proiecte imobiliare pe care le aveam şi era necăjită cum să facem întrunirea având in vedere apariţia articolului”). Fapta ilicită există, iar reclamantei Rus Doreta i s-a cauzat un prejudiciu moral de imagine, în condiţiile în care aceasta are calitatea de expert contabil, precum şi de administrator la unele societăţi comerciale”, mai arată motivarea.
În ediția online a ziarului se poate citi motivarea completă.
Contabilul evazionist luat în brațe de judecător
Ceea ce frapează la decizie este faptul că, în cadrul procesului DIICOT Cluj a trimis instanței o adresă prin care arăta infracțiunile care planează asupra contabilei Doreta Rus: aderare la un grup infracțional organizat,complicitate la evaziune fiscală,evaziune fiscală,fals în înscrisuri. Tot cei de la DIICOT au transmis că Rus mai este suspectă pentru infracțiunile de evaziune fiscală în formă continuată.
motivare by Razvan Robu on Scribd
