În 2016, Guvernul Cioloș adopta o ordonanță de urgență, denumită generic ”Ordonanța Prună”, prin care SRI-ul devenea organ de anchetă. În cursul acestei săptămâni, în urma unei sesizări de neconstituționalitate a partidului AUR, și Avocatul Poporului, Curtea Constituțională a stabilit că legea respectivă nu respectă Constituția României și trebuie revizuită. În baza ordonanței Prună, DIICOT şi SRI au acţionat 6 ani, dar în 2021 eficienţa celor două instituţii s-a transpus în doar două dosare penale pe infracţiunile ce ţin de securitatea naţională.
În 2016, Raluca Prună, ministrul Justiției din guvernul Cioloș, a inițiat ordonanța 6/2016 prin care SRI-ul dobândea noi puteri: putea să facă anchete, în baza unui cadru extrem de lax, pe tema siguranței naționale. Practic, pe această temă au fost realizate toate interceptările din dosarele de mare corupție. Așa că, la rându-i, ofițerii SRI puteau să facă orice prevalându-se de siguranța națională.
Ordonanța ar fi intrat în vigoare în toamna anului trecut, însă Avocatul Poporului și grupul politic AUR au atacat Ordonanța Prună la Curtea Constituțională. După câteva luni de judecată, Curtea Constituțională a declarat săptămâna aceasta că textul de lege trebuie revizuit deoarece încalcă prevederile constituționale ale României.
În noiembrie anul trecut, deputații și senatorii au votat ordonanța prin care Serviciul Român de Informații (SRI) poate să facă acte de urmărire penală în cazuri de trădare, spionaj și terorism – mai exact în acele cazuri speciale prevăzute de Legea siguranței naționale, în baza căreia instituția își desfășoară activitatea.
”Decizia CCR de anulare a legii de aprobare a OUG 6/2016 reprezintă un act de dreptate și de curaj. Sesizarea de neconstituționalitate a fost inițiată și depusă de AUR. În felul acesta AUR dă încă o dovadă că e singurul partid parlamentar care apară drepturile și libertățile fundamentale. Liderii noștri au dat dovadă de multă diplomație prin strângerea numărului de semnături necesar din partea parlamentarilor, la momentul depunerii sesizării. Am folosit contextul politic favorabil și am dat încă o dovadă că nu suntem degeaba în Parlamentul României.
Din păcate OUG-ul s-a aplicat din 2016 până în prezent acoperind o stare de ilegalitate foarte gravă, care a permis SRI-ului, prin intermediul unei structuri ilegale, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, să fie folosit la instrumentarea unor procese penale, la încălcarea dreptului la viață privată, într-un cuvânt să fie folosit politic. O practică specifică regimurilor totalitare.
Mai mult, la momentul inițierii OUG 6/2016 de către Guvernul Cioloș, s-a încercat acoperirea unei stări de ilegalitate deja existentă, CNIC fiind înființat ilegal, în secret, de către CSAT. Din 2016, după adoptarea ei tacită de către Senat, legea a fost ținută timp de 5 ani în sertarele comisiei Juridice a Camerei Deputaților conform unor practici în care dictează interese obscure.
Așteptăm ca CCR să se pronunțe la fel de repede, cu la fel de mult curaj și corectitudine, și împotriva altor încălcări ale legii și libertății”, explică pentru Gazeta de Cluj deputatul clujean AUR, Alin Coleșa.
Ordonanța Prună neconstituțională
„Cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor trei sesizări cu acelaşi obiect formulate de Avocatul Poporului şi, respectiv, de 51 de deputaţi aparţinând Grupurilor parlamentare ale Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, precum şi de deputaţi neafiliaţi şi un deputat al Grupului Minorităţilor Naţionale) şi a constatat că Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, precum şi dispoziţiile art.I pct.1 fraza a doua, art.II pct.1, art.IV pct.1 fraza a treia şi art.IV pct.2 fraza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2016 sunt neconstituţionale”, arată anunțul făcut săptămâna aceasta de Curtea Constituţională.
CCR a avut pe ordinea de zi trei obiecţii de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2016 privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal, două formulate de Avocatul Poporului şi una formulată de deputaţi ai Alianţei pentru Unirea Românilor, Partidului Social Democrat, Partidului Naţional Liberal, deputaţi neafiliaţi şi un deputat aparţinând Grupului Minorităţilor Naţionale.
DIICOT şi SRI au acţionat timp de şase ani în baza Ordonanţei 6/2016. În 11 luni din anul 2021, DIICOT cu SRI au instrumentat doar două dosare penale privind infracţiuni contra securităţii naţionale, pe infracţiunile prevăzute de legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, iar în respectivele două cauze au fost sesizate deja instanţele de judecată prin rechizitoriu, notează sursa citată.
În decembrie 2021, reprezentanţii DIICOT au fost întrebaţi în câte dosare penale a lucrat Direcţia cu SRI, transformat şi în „organ de cercetare penală specială”, pe infracţiunile ce ţin de siguranţa naţională şi terorism, după intrarea în vigoare a „Ordonanţei Prună” în 2016.
În martie 2016, după decizia 51 a CCR prin care SRI i-a fost interzis să facă cercetare penală în România, prin OUG 6/2016 – „Ordonanţa Prună” – SRI a devenit „prin excepţie” -„organ de cercetare penală specială” în România, pe infracţiunile din Codul Penal ce ţin de securitatea naţională şi terorism, reuşind astfel ca după tăierea legală a relaţiei SRI- DNA, SRI să facă cercetare penală cu procurorii DIICOT, prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
Centrul unde românii sunt ascultați
Decizia CCR nr. 51 din 16 februarie 2016 a desfiinţat binomul Parchet-SRI şi nu a mai permis serviciilor secrete să ajute procurorii în strângerea probelor. Ulterior, Guvernul Cioloş a emis OUG 6/2016 prin care a reglementat activitatea Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor (CNIC) din subordinea SRI. Pe de-o parte, OUG 6/2016 a stabilit cadrul legal privind posibilitatea serviciilor secrete de a face interceptări prin CNIC ca organe de cercetare penală speciale în cazul infracţiunilor săvârşite de ofiţerii lor sau în cazuri care ţin de securitatea naţională precum trădare, spionaj sau terorism. Pe de altă parte, OUG 6/2016 a reglementat posibilitatea procurorilor de a face singuri interceptări, prin serviciile lor tehnice din cadrul parchetelor, folosind infrastructura CNIC. În momentul de față, Centrul de interceptări din subordinea SRI este singura instituţie abilitată să deţină infrastructură de interceptare. Prin decizia CSAT nr. 0068/2002, SRI a fost desemnat “autoritate naţională în domeniul realizării interceptărilor şi al relaţiilor cu operatorii de telecomunicaţii”.
”Din păcate OUG-ul s-a aplicat din 2016 până în prezent acoperind o stare de ilegalitate foarte gravă, care a permis SRI-ului, prin intermediul unei structuri ilegale, Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, să fie folosit la instrumentarea unor procese penale, la încălcarea dreptului la viață privată, într-un cuvânt să fie folosit politic. O practică specifică regimurilor totalitare”, Alin Coleșa, deputat AUR de Cluj.