Ultimii doi ani au fost marcați de instabilitate pentru cei mai mulți antreprenori, din pricina pandemiei, însă IMM-urile au avut nenumărate posibilități de finanțare și dezvoltare, mai ales pe partea de digitalizare, care pare a fi unul dintre cele mai importante aspecte pentru a pune bazele unei afaceri cu fonduri guvernamentale sau europene. Reporterii Gazeta de Cluj a stat de vorbă cu Mircea Miheștean, directorul regional al OTIMMC pe zona de Nord-Vest pentru a afla mai multe despre oportunitățile de finanțare din acest an, dar și despre cum județul Cluj a avut cei mai mulți beneficiari ai schemelor de ajutor oferite firmelor din domeniul HoReCa.
R: Ce oportunități de finanțare aduce anul 2022 pentru IMM-uri?
M.M.: Noi evaluăm acum și în curând vom începe să și plătim primii beneficiari de pe apelul 2, pe microgranturi. Este vorba de schema cu 2000 de euro pentru profesii liberale, PFA-uri, microintreprinderi care trebuiau să aibă o cifră de afaceri de minim 5000 de euro în anul 2019. Acum se derulează partea de evaluare a cererilor, deja am ajuns undeva spre 10.000-15.000, sunt depuse 33.000 de cereri la nivel național. Noi le-am luat cumva pe bucăți, câte 5000 și imediat ce se termină faza de evaluare pentru primii 5000 se vor semna primele contracte și vor fi făcute primele plăți. Vom merge tot așa pe calupuri de câte 5000. Asta este o primă măsură la care vom face plățile în curând.
De asemena, urmează să facem plata pentru Măsura 2, acolo unde a rămas un rest de aproximativ 3000 de firme care trebuie plătite, este vorba de cei care s-au înscris spre final, între 17.000 și 22.000. Am înțeles că este posibil ca până la sfârșitul lunii să-i plătim, să încheiem și Măsura 2. Urmează să lansăm câteva dintre programele tradiționale ale Ministerului și ale agențiilor. Mai exact, Start-up Nation – va fi o nouă ediție care, cel mai probabil, va demara undeva în luna aprilie – mai, va mai fi programul de servicii și comerț, cu o sumă de 50.000 de euro pe beneficiar. Acest program este destinat activităților de servicii și comerț. Vom mai avea programul de microindustrializare cu o valoare a alocației financiare nerambursabile de 100.000 de euro. Acesta va fi destinat activităților productive, deci IMM-urilor din domeniul producției.
Vom mai avea pe zona de promovare a exporturilor va fi programul de internaționalizare, prin care firmele românești vor putea participa la târguri și misiuni economice în străinătate pentru a-și putea promova produsele și serviciile. De asemenea, va mai fi programul femeia manager, cu o finanțare de aproximativ 40.000 de euro pe beneficiar ce va fi adresat firmelor care sunt deținute în proporție de peste 50% de către femei, cu mențiunea că aici vor putea participa nu numai firmele nou înființate, ci și cele cu vechime. Singura condiție este să fie deținute majoritar de femei. Ministerul a anunțat la începutul anului că va încerca demararea a aproximativ 10-12 programe anul acesta.
R: Din câte am observat cele mai multe programe de finanțare se adresează turismului și numai un program digitalizării. Această măsură vine ca o replică după pandemie sau este o necesitate în rândul antreprenorilor?
M.M.: Este o necesitate, dar este cauzată și de pandemie pentru că sectorul HoReCa este cel mai afectat de pandemie și Ministerul a anunțat că va încerca să mai lanseze încă un apel pentru HoReCa. Digitalizare este în trend și este un obiectiv important pentru întreaga țară, să spun așa, și vom vedea că în aproape toate programele pe care urmează să le lansăm, digitalizarea are o atenție aparte. Și la Start-Up Nation, noua ediție care se va lansa se va numi Start-Up Tech Nation și domeniile care vor primi finanțare o să vedeți că sunt încurajate în special industriile creative și producția, ca și domenii extrem de bine punctate, dar se dorește chiar să se impună un pachet de digitalizare în fiecare proiect care va fi finanțat.
Acest trend s-a preluat și se va prelua și în programele noastre, fie că vorbim despre Start-Up Nation, femeia manager sau servicii și comerț are cheltuieli eligibile pe zona de digitalizare și acestea sunt încurajate cu prioritate. Trebuie să încurajăm firmele să investească în echipamente, în soft-uri, în site-uri, în produse de digitalizare. Probabil că vor fi și programe dedicate strict pentru digitalizare prin care să le pui la dispoziție fonduri firmelor astfel încât să poată să acceseze bani și să își digitalizeze compania. Aici este și un paradox, România se află pe primele poziții în topul țărilor europene când vine vorba de viteza la internet, dar avem cam cel mai mic număr de firme cu prezență în mediul online.
Este vorba și despre o criză, dar putem vedea și o oportunitate, deoarece este un potențial foarte mare de creștere în zona aceasta. Trendul este ascendent, companiile și-au dat seama că trebuie să aibă o prezență în mediul online, trebuie să aibă un magazin virtual, un site de prezentare. Digitalizarea va juca un rol extrem de important în toate programele și pentru unele chiar va fi obligatoriu acest aspect. La Start-Up Tech Nation se pune problema ca această componentă să fie obligatorie și oamenii să fie nevoiți să aibă pachetul minim de digitalizare, adică semnătura electronică, site de prezentare, un soft.
R: Credeți că este un an bun ca oamenii să-și deschidă o afacere, având în vedere că ne aflăm într-o incertitudine continuă generată de pandemie?
M.M.: Este dificil de răspuns. Orice criză vine și cu oportunități. Chiar dacă a fost pandemie, au existat destul de multe domenii care au avut o creștere exponențială, de exemplu curieratul. Au fost domenii care chiar dacă a fost o perioadă de criză au identificat niște oportunități de dezvoltare. Antreprenorii asta fac de fapt și ei vor găsi întotdeauna soluții la problemele care apar în societate. Dacă ar fi un an bun sau nu pentru a începe o afacere, cred că acest răspuns trebuie să îl găsească fiecare antreprenor în funcție de nișa pe care o identifică și de piața pe care urmează să-și aducă bunurile sau serviciile. Depinde foarte mult de flerul antreprenorului, de cunoștințele pe care le are și de viteza cu care se mișcă pentru a prinde o oportunitate. Noi venim în sprijinul antreprenorilor cu niște oportunități de finanțare și îi sprijinim pe cei care vor demara afaceri.
R: Ce scheme de ajutor urmează să fie oferite pentru domeniul HoReCa, pe lângă cele care au fost oferite deja?
M.M.: Pentru HoReCa, din declarațiile domnului ministru, se pregătește un nou apel, nefiind încă un ghid sau o definiție clară pentru ce anume se va finanța, nu aș putea să vă spun în acest moment ce anume se încurajează sau ce cheltuieli eligibile vor fi, cel mai probabil va fi o măsură similară cu cea derulată anul trecut, care s-a încheiat luna aceasta, am efectuat toate plățile. A fost o măsură foarte bună pentru sectorul HoReCa, s-au acordat finanțări de până la 800.000 de euro pe beneficiar, programul s-a derulat destul de rapid și oameni și-au primit banii într-un timp scurt.
Dacă în decembrie și-au primit prima tranșă, începând cu a doua parte a lunii ianuarie și până la începutul lunii februarie au primit și cea de-a doua tranșă deci s-a încheiat programul. Cred că va fi ceva similar cu prima ediție, va fi un buget, probabil că va fi o sumă ușor diminuată, nu știu dacă se va merge până la 800.000 de euro pe beneficiar, dar dacă se diminuează puțin sprijinul putem să creștem numărul de beneficiari pe care să-i susținem. Mai mult, HoReCa poate să acceseze și celelalte programe pe care le are, de exemplu programul comerț și servicii de piață, acolo sunt eligibile. Mai mult, din punct de vedere al beneficiarilor din domeniul HoReCa, surprinzător Clujul a avut cei mai mulți, ca și număr. Dacă ne referim la valoarea acordată, Bucureștiul ne-a depășit, dar ca și număr Clujul a fost pe primul loc la nivel național. Au fost înscrise în total 10.185 de firme din domeniul HoReCa și noi am avut la Cluj 1851 de firme, iar la București au fost 1570, la Constanța 1123 și în Brașov 1057.
R: O firmă poate accesa mai multe proiecte guvernamentale?
M.M.: Da. Dacă se califică pentru toate, le poate accesa pe toate, deoarece acestea sunt niște programe de minimis și o firmă poate să beneficieze de ajutor de minimis de până la 200.000 de euro timp de trei ani consecutivi. La fiecare program de finanțare, de regulă finanțatorul solicită beneficiarului o declarație a ajutoarelor de minimis pe care le-a accesat și ce valoare au avut, astfel încât se poate verifica dacă firma a ajuns la cei 200.000 de euro pe care îi poate lua timp de trei ani consecutiv sau nu.
R: Am înțeles că nu va mai fi o discrepanță între IMM-urile din Cluj, din București, etc. Care era acea discrepanță?
M.M.: După părerea mea, aceasta a fost o nedreptate față de antreprenorii din Cluj și din București. La lansarea Start-Up Nation ediția 2018, s-a luat în calcul numărul de IMM-uri existente la suta de locuitori și pentru că această valoare era peste patru în Cluj și în București, atât Clujul, cât și bucureștiul au fost excluse de la finanțare.
R: După cum știm, fondurile europene sunt direcționate, în general, în localitățile în care au un impact social mai mare. Nu ar trebui ca și cele guvernamentale să urmeze același curs?
M.M.: Oarecum, acest aspect a fost tratat în premieră. A stimulat și a sprijinit mai mult IMM-urile și antreprenorii din zone mai puțin dezvoltate sau cu un număr de IMM-uri la suta de locuitori mai mic decât în Cluj sau în București. Acesta a fost principiul. Programul nu este dezvoltat pe regiuni, în sensul de a stimula o anumită regiune, este un program național și criteriile de acordare sunt aceleași la nivel național. Anul acesta s-au mai introdus niște criterii care vin să stimuleze, în special, ideile de afaceri inovative sau care au la bază un brevet de invenție sau o cercetare științifică.
Acestea sunt niște criterii oarecum noi pentru Start-Up Nation, tocmai pentru că s-a văzut că în anii precedenți au fost finanțate foarte multe afaceri care nu aduc neapărat un plus de valoare. Au fost foarte multe IMM-uri finanțate care au mers pe zona de covrigarii, produse de patiserie, iar acum intenția este de a sprijini ideile inovative și atunci s-au introdus niște criterii de punctaj care le vor acorda posibilitatea să aibă acces la finanțare. Există un criteriu care punctează dacă ideea de afaceri are la bază un brevet de invenție sau o cercetare științifică și aici antreprenorii vor primi puncte suplimentare sau dacă ideea de afacere are la bază o inovație, nu înseamnă neapărat ceva ce nu s-a mai făcut. Inovație poate fi ceva ce antreprenorii folosesc pentru prima dată în firma lor, să spunem așa, ca și proces de producție, strategie de vânzări. De asemenea, sunt puncatate și criteriile de mediu, dacă sunt folosite echipamente eficiente din punct de vedere energetic sau afacerea vine în sprijinul protecției mediului.
R: Ce se întâmplă cu Măsura 3?
M.M.: Măsura 3 s-a anulat, din păcate. Acum toată lumea așteaptă să se lanseze Măsura 4.1.1, care este fosta Măsura 3 care acum va fi finanțată din Programul Operațional Competitivitate.
R: Nu erau alocați bani și pentru Măsura 3?
M.M.: Au fost, întradevăr, dar au fost redistribuiți pe Măsura 2, deoarece pe această măsură a fost un buget inițial de 350 de milioane de euro și a fost suplimentat cu încă 500 de milioane de euro, bani luați de la Măsura 3 și așa s-au putut plăti un număr mult mai mare de beneficiari. Măsura 2 a fost cea mai bine finanțată dintre toate cele care au fost până acum derulate.
R: Cum și când va fi implementată Măsura 4.1.1?
M.M: La Măsura 4.1.1 a fost publicat un draft al ghidului în decembrie, a fost în consultare. Acum toată lumea așteaptă ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene să vină cu ghidul final și demareze, pentru că timpul este foarte limitat. Până în 30 iunie trebuie semnate contractele pentru măsura respectivă. Aici nu mai sunt eligibile cheltuielile cu achiziția de imobile și nici construcția, este eligibilă numai amenajarea imobilelor. Primesc punctaj suplimentar firmele care au avut diminuată cifra de afaceri din 2020, față de 2019 cu mai mult de 30%, se urmărește sprijinirea celor care au fost mai afectați.
R: Ce buget este disponibil pentru Măsura 4.1.1?
M.M.: Pentru Măsura 4.1.1 este un buget de 365 de milioane de euro, aici se pot depune proiectele între 50.000 și 1 milion de euro. Și aici sunt avantajate firmele care sunt bine capitalizate și care vor putea implementa proiectul la această valoare. În primul rând, mulți vor fi nevoiți să apeleze la un credit bancar, ori banca nu-ți dă credit dacă nu ai o situație financiară bună, chiar dacă ai semnat un contract de finanțare pe o sumă consistentă. Pentu această Măsură a fost scindată evaluarea în două secțiuni. Va fi o secțiune care se va derula pe platforma IMM Recover și acolo se vor lua în calcul cifra de afaceri, codul CAEN pe care solicită finanțare și încă câteva criterii, iar punctajul maxim pe care îl poate obține în urma etapei de selecție este de 60 de puncte. Cei care obțin acest punctaj trec în etapa următoare. Aici este vorba de criteriul verde, dacă activitatea pe care urmează să o finanțeze are legătură cu protecția mediului sau echipamentele pe care le achiziționează prin proiect sunt eficiente energetic, acolo mai pot primi diferența de până la 100 de puncte. Problema va fi iar la departajare, pentru că vor fi foarte multe proiecte cu 100 de puncte și departajarea se va face în funcție de ponderea echipamentelor tehnologice în proiect.
R: Au existat situații la nivelul OTIMMC Cluj în care firmele care au beneficiat de finanțări au fost nevoite să restituie banii înapoi?
M.M.: Da. Am trimis 300 de decizii de recuperare, pentru că nu și-au făcut raportările. Beneficiarii au mers pe ideea că în procedură se menționează că monitorizare se face pentru 1% din aplicanți. Însă, în baza de date s-a putut vedea dacă și-au încărcat sau nu raportul. Cei de la Minister au luat toată lista, au împărțit-o pe agenții și au trimis la fiecare agenție situația. Oamenii trebuie să dea acum banii înapoi și cu penalități și cu dobândă. Mulți au avut și consulțanți și nu le-au încărcat consultanții rapoartele.
R: Nu există niciun organ de verificare care să ateste că acești consultanți și-au făcut treaba sau nu. Nu aveți posibilitatea să descalificați consultanții care nu s-au ocupat de dosare?
M.M.: Noi nu avem nicio pârghie aici, contractul este făcut între consultant și beneficiar, eventual beneficiarul se poate îndrepta în instanță împotriva consultantului.
R: Nu credeți că ar fi benefică o măsură în viitor pentru a evita astfel de probleme? Să fie consultanții autorizați de către OTIMMC, deoarece sunt oameni de bună credință care se lasă pe mâna consultanților și sunt lăsați baltă.
M.M.: Cei de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au o bază de date cu consultanți. La noi nu există așa ceva și cred că ar fi de bun augur să se facă o bază de date cu consultanții care au avut un comportament neloial față de beneficiari. Aici este și responsabilitatea beneficiarilor, care trebuie să fie atenți când își selectează consultantul, să ceară niște referințe, să-i întrebe ce expertiză au, de cât timp sunt pe piață, ce proiecte au mai făcut, ce rată de succes au avut.
