Municipiul Cluj-Napoca, înecat într-o mare de probleme. Vladimir Mătușan: „Municipalitatea ar trebui să iasă public și să explice”

Municipiul Cluj-Napoca se vrea a fi un oraș smart, de cinci stele și tot tacâmul. În realitate, orașul de pe Someș e la fel de înecat în probleme precum au fost și corăbiile lui Emil Boc când a căzut în timpul unei emisiuni transmise în direct în 2010. Dacă evenimentul de acum 12 ani a făcut mare vâlvă și a stârnit nenumărate reacții, problemele municipiului sunt ținute sub preș și prea puțini au curajul să discute despre ele. Vladimir Mătușan, unul dintre puținii consilieri locali care au puterea și dorința să vadă dincolo de campania de marketing a primăriei, a expus principalele aspecte care dizolvă calitatea vieții din Cluj-Napoca. 

Principalele probleme ale municipiului Cluj-Napoca sunt veritabile găuri negre pentru banii publici și au la bază o lipsă totală de viziune, motiv pentru care soluțiile sunt inexistente sau sunt programate peste 10 ani. 

Podul Porțelanului, în umbra incertitudinii

Una dintre cele mai controversate probleme ale municipiului face referire la Podul Porțelanului. Bazele acestui proiect a-au pus în anul 2015 când s-a întocmit documentația pentru noul pod, însă au fost puse strâmb, deoarece după ce primăria a început șantierul pentru construirea obiectivului în 2019, a fost nevoită să îl sisteze deoarece în zonă s-a descoperit un zăcământ de sare neevidențiat în studiile inițiale ale proiectanților lucrării, iar constructorul contractat, Diferit, a cerut rezilierea contractului. Primăria Cluj-Napoca a reorganizat licitația pentru podul Porțelanului, însă la mijloc sunt sume uriașe, desprinse din buzunarul public pe care ar trebui să le recupereze. 

Consilierul local PSD, Vladimir Mătușan, a declarat pentru Gazeta de Cluj că situația este destul de complicată la nivelul primăriei când vine vorba de podul Porțelanului, fiind nevoit să facă o cerere în scris pentru a-i fi furnizate câteva informații, cerere la care a primit răspunsuri seci și deloc lămuritoare. 

„Legat de problema de la Podul Porțelanului, am solicitat informații în ședința Consiliului Local, am fost trimis să fac cerere în scris. Am făcut cerere în scris și am primit răspuns că situația este de durată și urmează să fie analizată. La ultima ședință când s-a discutat bugetul am adus în discuție aspecte legate de Podul Porțelanului, de recuperarea prejudiciului. Până la urmă în buget trebuie să previzionăm și să luăm și niște măsuri de recuperare a unor investiții făcute din bugetul local, deoarece nu vrem să se ajungă la insolvența firmei.  Firma Diferit a început lucrările și a spus că nu se mai pot continua pentru că nu sunt conforme, apoi s-au stopat lucrările, lumea era nemulțumită și cetățenii nu înțelegeau din ce cauză. Mai mult, am alocat banii integral s-a plătit aproximativ 1 milion de euro pentru firma de proiectare inițială, după care a trebuit să facem expertiză și acum este un nou proiectant. Adică, achitând niște bani se generează un prejudiciu clar, după care mai suportăm și o nouă expertiză să vedem unde a greșit proiectantul, apoi încheiem și achităm alți bani către un nou proiectant. Am primit un răspuns stupefiant de la directorul de investiții care mi-a spus că așteaptă să plătească toate facturile și domnul primar mi-a răspuns că a implementat un sistem de recuperare la nivelul primăriei. Eu tot încercam să menționez că este un prejudiciu cert, lichid, exigibil și că în instanță poți să precizezi în cazul în care mai apar cheltuieli în plus. Valoarea inițială a proiectului s-a triplat, practic a fost generat un alt prejudiciu pentru modul prost de efectuare a proiectului inițial, pentru ignorarea zăcămintelor de sare, pentru propunerea de soluții tehnice. Au fost alocați niște bani către firma Diferit, care a început niște lucrări și a trebuit să le stopeze și acolo trebuie văzut ce se întâmplă cu acel contract, dacă trebuie sau nu returnați banii, sunt multe aspecte la care angajații care se ocupă de coordonarea acestor proiecte ar trebui să vină să dea un răspuns, nu să fim amânați. Ce așteptăm? Să intre firma în insolvență?”, a explicat consilierul Vladimir Mătușan. 

Stația de piroliză a „topit” 11 milioane de lei

O altă problemă care macină orașul de cinci stele face referire la stația de piroliză.  În anul 2017, Regia Autonomă a Domeniului Public Cluj-Napoca, subordonată Primăriei Cluj Napoca, s-a asociat cu firma Ansa Smart Energy, pentru tratarea termică a deșeurilor din plastic și comercializarea produsului rezultat. Primăria a investit 11 milioane de lei, prețul unei stații de piroliză care să „topească” plasticul și să îl transforme în combustibil. În anul 2019 firma a intrat în faliment, iar stația de piroliză a fost scoasă la vânzare de lichidator. La discuțiile iscate pe marginea bugetului, în cadrul unei ședințe de consiliu, Anca Ciubăncan l-a întrebat pe  Emil Boc cum are de gând să recupereze banii respectivi, dar primarul a răspuns că „subiectul nu ține de primărie”.

„Colega mea, Anca Ciubăncan, a ridicat foarte bine problema stației de piroliză în care municipiul a investit 11 milioane de lei și firma a intrat în insolvență. De unde mai recuperăm banii? Cum s-a întâmplat și cu Fundația Share. Sunt multe aspecte care ar trebui scoase în evidență, municipalitatea ar trebui să iasă public și să explice.”, a adăugat Vladimir Mătușan. 

„Este un buget fără viziune”

Vladimir Mătușan a explicat și motivul pentru care atât el, cât și Anca Ciubăncan (PSD) au fost singurii consilieri locali care au votat împotriva bugetului. Acesta a precizat că anumite proiecte nu au la bază o viziune clară, așa cum se întâmplă și în cazul metroului care va „debuta” în centrul Clujului sau a străzilor care sunt reabilitate și care urmează să fie făcute ferfeniță când vor începe lucrările pentru metrou.

„Aș vrea ca lumea să înțeleagă de ce eu și colega mea, Anca Ciubăncan, am votat împotriva bugetului. Ne-am opus pentru că este un buget fără viziune. Vă dau un exemplu, potrivit bugetului, noi alocăm aproximativ 10 milioane de euro pentru reabilitarea Bulevardului 21 Decembrie și domnul primar urmează să spargă această stradă pentru că el așa a gândit în proiectul metroului. De ce o mai reabilitezi dacă apoi o spargi? După vor fi discuții de garanții între cine a executat lucrarea, unde s-a săpat groapa și dacă gananția de bună execuție este pentru firma care a făcut groapa și după aceea a astupat sau firma inițială care a asfaltat. Și iar ne vom judeca, nu vom recupera nimic și cetățenii vor avea de suferit. Deși ne-am opus și la metrou, am votat împotriva proiectului nu pentru că suntem împotrivă, PSD-ul a strâns semnături pentru metrou la Cluj, când domnul primar se opunea. Nu mi se pare normal să achităm o sumă de bani pentru un proiectant și el să vină cu soluția doar pentru centru, când problema Clujului este traficul adiacent, Centura Metropolitană care nu a fost prinsă în PNRR și încă nu avem nicio promisiune de finanțare clară sau o situație de rezolvare a celor aproximativ 600 de milioane de euro. Am avut o ședință extraordinară în care am discutat despre planul de mobilitate urbană, am înțeles, sunt pentru, dar iar sunt aspecte ce vor fi realizate peste 10 ani, dar pentru următorii 2-3 ani nu este nicio soluție. Cei care tranzitează municipiul nu pot să-și lase mașina la intrare și să folosească transportul în comun sau trenul. De asta trebuie găsită cât mai urgent finanțare pentru Centura Metropolitană.  

Așa cum am expus și când s-a dezbătut proiectul metroului, suntem de acord cu tot parcursul metroului, dar nu înțelegem de ce nu este stație și la aeroport, să susții aeroportul cu o dezvoltare intermodală. De asemenea, nu am înțeles de ce nu a venit proiectantul cu o explicație pertinentă pentru a-mi spune de ce realizarea metroului nu poate fi începută din Florești până la intrarea în Cluj-Napoca, așa cum în acel proiect de bugetare și dezvoltare a metroului se prefigura și achiziționarea de mijloace de transport. Păi ce facem dacă spargem centrul Clujului, din Piața Mărăști, cea mai tranzitată zonă și până pe strada Clinicilor vor fi făcute stații, pe unde deviem traficul? Sunt pentru metrou, dar înainte trebuie rezolvate alte probleme, pentru că atunci când vor începe lucrările și va fi spart tot centrul Clujului, problema devierii traficului ar trebui rezolvată. 

Nu poți să adopți prima dată acest proiect și după aceea să te trezești cu și mai mare „balamuc” în trafic. Există în buget prevăzută achiziționarea de mijloace de transport și în loc să fie folosite pentru a prelua oamenii care vin cu metroul din Florești în Cluj-Napoca, să degrevăm puțin traficul. De asemenea, până vom avea linie electrificată, tren de viteză , trebuie făcut un parking la gară, să ai unde să-ți lași mașina sau mergi cu mijlocul de transport și până la urmă SNCFR trebuie să schimbe prima dată șinele ca să poată suporta o viteză mare, după aceea urmează electrificarea, achiziționarea de locomotive electrice de mare viteză”, a explicat consilierul local PSD.  

Discrepanța din buget: mai mulți bani pentru funcționare, mai puțini pentru dezvoltare

De asemenea, Vladimir Mătușan susține că nu a primit lămuriri în ceea ce privește modul în care a fost împărțit bugetul alocat pentru anul 2022, fiind alocați mai mulți bani pentru funcționare și mai puțini pentru dezvoltare. 

Pentru anul 2022, municipiul Cluj-Napoca are un buget de 434 de milioane de euro, adică 2.146.285.687,52 lei. Bugetul va fi împărțit în două secțiuni: 1.253.280.224 lei (253.433.678 euro) vor fi alocați pentru funcționare și 895.327.000 de lei (181.049.705 de euro) vor fi alocați pentru dezvoltare.

„În plus, nu a fost rezolvată problema cu alocarea sumelor și împărțirea bugetului între banii destinați funcționarii primăriei, a instituțiilor din subordine și a investițiilor. Mi se pare o lipsă de viziune să aloci mai puțini bani la investiții decât la funcționare.”, a adăugat Vladimir Mătușan.