CJ Cluj a avizat o afacere de câteva sute de milioane euro

Comisia Urbanistică a județului a dat un aviz favorabil proiectului de deschidere a unei mine de sare în Nirej. Cererea a venit din partea companiei  SALZBERGWERK RESSOURCEN UND INVESTITIONEN – S.R.L, care a concesionat depozitul de sare. Licențele de exploatare sunt numele a două societăți comerciale conectate la oameni de afaceri din Cluj Napoca: imobiliarul Beniamin Timari, patronul CFR, Nelu Varga, și președintele Băncii Transilvania, Horia Ciorcilă. Arhitectul județului, Claudiu Salanță, a spus în ședință că în Cluj nu s-a mai deschis o mină de sare de dinainte de 1989.

CJ Cluj a avizat favorabil proiectul „Întocmire P.U.Z. Exploatare minieră de sare gemă din perimetrul Nireș“, de pe teritoriul comunei Unguraș. Potrivit documentației, terenul se află pe latura sudică a drumului județean DJ161D, aflat la distanță egală de localitatea Nireș, către vest, și localitatea Unguraș, către est. În cadrul proiectului este vizată o suprafață de 64.692 mp, care momentan este un teren arabil, și pe care se vor amenaja construcții specifice exploatării zăcământului de sare.

„Terenul n-a fost atins de nicio schimbare în ultimele 3 decenii. Suprafața studiată și-a menținut destinația de teren agricol și după schimbările de ordin politic și social din anii ’90.

În vecinătatea amplasamentului au existat în trecut niște clădiri cu destinație agricolă, care în prezent sunt în paragină; pe lângă aceste construcții nu se află în apropierea sitului nicio amenajare și nicio clădire.

Sub aspect evolutiv, se poate concluziona că atât obiectivul studiat, cât si vecinătățile sunt într-o stare de stagnare, ba chiar în ușor regres. Acest lucru se datorează tipului de activitate desfășurat pe teren și schimbărilor demografice și sociale din ultimii 20 de ani”, arată proiectantul.

SALZBERGWERK RESSOURCEN UND INVESTITIONEN este o societate din București care are ca acționări patru alte firme și este administrată de Nita Bogdan Ionut, care deține și pachetul majoritar, de 39%, din SALZBERGWERK RESSOURCEN UND INVESTITIONEN. De asemenea, el este unul dintre verii lui Andrei Hrebenciuc, fiul fostului lider PSD Viorel Hrebenciuc.

Ceilalți acționari sunt DKM DEVELOPMENT SRL (10%), societate conectată tot la Niță, RADU RESOURCES SA (26%), afacerea care îi aparține lui Radu Octavian Claudiu, patronul lanțului de librării Diverta,  WINNERS RESOURCES SRL (26%) firmă care îi aparține lui Horia Ciorcilă, președintele CA al Băncii Transilvania, iar restul acțiunilor îi revin firmei CONCRETE DLX, care îi aparține omului de afaceri din domeniul imobiliarelor, Beniamin Timari. 

Omul de afaceri clujean mai controlează firmele Doralex Construct SRL (având-o ca şi asociat pe Saveta Timari), DLX Developmment SRL (firmă în care Doralex Construct este asociat juridic), Concrete DLX SRL şi DLX Ferotim SRL. În cele două firme din urmă, asociatul lui Timari este Marina Asineta Cenan. Toate aceste societăţi au sediul în Cluj-Napoca.

Timari are 25% din acțiunile firmei Ipsum Group SRL, care se ocupă de ”extracţia altor minereuri metalifere neferoase”. În ultimii ani, firma nu a avut nicio cifră de afaceri, niciun angajat, a mers constant în pierdere, însă societatea are un atuu puternic: Albulescu Vasile Sebastian, care deține 45% din acțiuni, și este prietenul din copilărie al lui Sorin Grindeanu, fostul premier PSD și actualul ministru al Transporturilor.

Asociatul juridic al Ipsum Group SRL este o altă firmă de-a lui Timari, SC DLX Ferotim, prin care controlează un pachet de 25 % din acțiuni.

Concrete DLX SRL, o altă societate controlată de Timari, este împreună cu DKM Development SRL asociat juridic al firmei care se ocupă de extracţia depozitului de sare.

Monopolul Salrom spart

Concesionarea zăcământului de sare, acordarea licențelor de exploatare și, acum, avizul emis de CJ Cluj vin în completarea unei ”idei” pornite în 2018. Atunci, Consiliul Concurenței din România a stabilit că Salrom are o poziție de monopol în ceea ce privește exploatarea sării.

„În aceste condiţii, singurele răspunsuri la ofertele lansate de CNAIR au venit din partea Societăţii Naţionale a Sării – Salrom (Salrom), în baza acestora încheindu-se contractele de furnizare a sării pentru deszăpezire. Din analiza efectuată a rezultat că Salrom, singura companie care exploatează şi comercializează sare pentru deszăpezire în România, practică, în general, preţuri semnificativ mai reduse pe pieţele externe (pe care se manifestă un grad ridicat de concurenţă), decât cele practicate pe piaţa internă, pe care are poziţie de monopol de facto. Monopolul de facto al Salrom pe piaţa sării pentru deszăpezire este sprijinită şi de prevederile Legii minelor (nr. 85/2003), respectiv de posibilitatea de prelungire a licenţei de exploatare, acordată iniţial pentru 20 de ani (fără concurs, în cazul Salrom), pentru perioade succesive a câte 5 ani, fără precizarea unei durate maxime totale de valabilitate”, se arată în comunicatul citat. Arbitrul Concurenței solicita, în acest context, Ministerului Economiei să iniţieze modificarea legislaţiei în domeniu fie prin specificarea unui număr maxim de prelungiri care pot fi acordate de către autorităţile responsabile, fie prin majorarea termenului de valabilitate al licenţei de exploatare, urmată de organizarea unei licitaţii pentru exploatarea respectivului perimetru.

În plus, pentru a evita menţinerea situaţiei de monopol în exploatarea sării şi după organizarea licitaţiilor pentru perimetrele de exploatare, Consiliul Concurenţei cere Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) să analizeze posibilitatea de a nu permite unui singur operator să obţină licenţe de exploatare care să acopere mai mult de 50% din capacitatea totală de producţie a salinelor aflate în exploatare.

Ca norocul, Ministerul și ANRM s-au conformat și firma oamenilor de afaceri menționați anterior a devenit al doilea exploatator de sare din țară.

Doar redevența pentru concesiunea zăcământului este de 14 milioane euro

Agenția Națională pentru Resurse Minerale a făcut un raport potrivit căruia valoarea de exploatare depășește 2 miliarde de lei, sumă care reprezintă totalul producției valorificate pe durata contractuală a celor 20 de ani, perioada licenței de exploatare.

„Valoarea de inventar aproximativă, determinată în condițiile menționate, este relativă, menținându-se numai dacă condițiile specifice exploatării zăcământului de sare gemă Nireș actuale rămân nemodificate pe toată durata concesiunii”, se precizează în document. ANRM estima anterior că, pe durata concesiunii, bugetul de stat va încasa aproape 13,8 milioane euro din redevențe pe sarea extrasă de la Nireș, cota de redevență prevăzută de legislația în vigoare fiind de 1 euro pe tonă. În plus, concesionarul va plăti în fiecare an taxă pe activitatea minieră de exploatare, calculată la suprafața perimetrului, în valoare de 116.570 lei.