În contextul invaziei rusești din Ucraina, brandul Purcari din Republica Moldova a fost printre primele care și-a oferit nu doar sprijinul simbolic, ci a trecut și la fapte pentru a-i ajuta pe refugiații din țara vecină. 

„Nu putem rămâne indiferenți față de tragedia vecinilor noștri. Mii dintre ei au trecut hotarul de la Criva la Palanca, pentru a ajunge în Moldova, fugind de urgia războiului. Pentru noi, cei din Moldova, e un test de compasiune și omenie. Toți cei care putem contribui – cu adăpost, o plăcintă caldă, un cuvânt de încurajare – trebuie să o facem. Noi, cei de la Purcari, ne-am asumat să găzduim în Ștefan Vodă cel puțin 20 de familii de refugiați, dar nu ne vom opri aici. Vă rugăm să îi direcționați pe cei care sunt în căutare de ajutor la +373 68353031. Vom face tot ce stă în puterile noastre. Astăzi, suntem cu toții ucraineni”, se arată în mesajul companiei, publicat pe rețelele de socializare.

Gestul nu a trecut neobservat în presa occidentală. Site-ul Inside Hook a lăudat, printre altele, gestul celor de la Purcari și, la rândul său, și-a îndemnat cititorii să consume vinul moldovenesc. 

„Și dacă tot suntem aici, puteți să vă aprovizionați cu „Freedom Blend” de la Purcari, un vin fabricat în mod simbolic din struguri indigeni ucraineni, moldoveni și georgieni, pentru a sărbători victoria inevitabilă împotriva barbarilor care ne invadează. Vinăria și-a transformat Chateau-ul într-o tabără de refugiați peste noapte, găzduind peste 100 de persoane, în timp ce moldovenii încearcă să facă tot ce pot pentru a-i ajuta pe ucrainenii aflați în dificultate”, scrie sursa citată.

Brandul Purcari nu este unul necunoscut în vest. Presa occidentală a scris, în repetate rânduri, în ultimii ani despre istoria și despre calitatea vinurilor moldovenești.

„Națiunea în mare parte rurală de 3,5 milioane de locuitori a furnizat cândva aproape 70% din nevoile Uniunii Sovietice de vin.

În anii 1980, podgoriile moldovenești au fost grav perturbate atunci când Mihail Gorbaciov a început campania sa antialcool. Apoi, prăbușirea Uniunii Sovietice a dus din nou la desființarea industriei. 

În urma unui alt embargo rusesc în 2006, impus aparent după ce Moscova a susținut că Rusia a fost inundată de vin ieftin și plin de pesticide – ceea ce a făcut ca aportul vinului la produsul intern brut să scadă de la 9% în 2005 la 2,3% în 2013 – sectorul s-a confruntat cu o ascensiune dificilă pentru a se revigora. 

Atenția s-a îndreptat apoi către piața UE, agravând o nouă interdicție rusă în septembrie 2013, pedeapsă pentru planurile Moldovei de a semna un proiect de tratat de asociere cu UE. Până în 2017, peste 80 la sută din vinul moldovenesc era exportat în blocul comunitar. 

De atunci, unii producători moldoveni au avut în vedere o revenire pe piața rusă, deși Purcari, de exemplu, nu se află pe lista celor cinci crame care au primit undă verde de la Moscova. Acest lucru se poate datora vinului „Freedom Blend” din 2014, care a fost recoltat în 2011 folosind struguri georgieni, ucraineni și moldoveni pentru a sărbători cea de-a douăzecea aniversare a independenței față de Uniunea Sovietică, iar debutul său din 2014 a marcat semnarea Acordului de asociere a Moldovei cu UE.

Cele două interdicții rusești au fost crude într-o țară atât de dependentă de vin. Dar ele au dat un impuls producătorilor pentru a realiza că trebuie să învețe să facă lucrurile diferit”, a scris acum patru ani Deutsche Welle, care explică apoi că embargoul rusesc a fost de bun augur pentru Purcari:

„După embargoul rusesc, s-a pus accentul și pe calitatea vinului, iar un prim pas în diversificarea destinațiilor de export pentru a favoriza piețele UE a fost modernizarea procesului de vinificație.

Accentul a fost pus pe vinuri mai favorabile exportului, cum ar fi Cabernet Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Pinot Gris și Pinot Noir.

Legislația națională privind vinul a fost reformată, iar 75 de milioane de euro au fost investite în modernizarea acestei țări. Au fost stabilite patru regiuni pentru producția de vinuri cu indicație geografică protejată și a fost creat un program național de promovare generică – Vinul Moldovei.

BERD a decis, de asemenea, să sprijine companiile de vinuri din Moldova în comerțul cu UE, prin linii de credit și finanțare comercială în valoare de 380 de milioane de euro pentru băncile partenere, ajutând IMM-urile să modernizeze echipamentele și să ridice produsele și practicile la standardele UE.

În loc să se concentreze doar asupra podgoriei, guvernul moldovean, ajutat de programele de îmbunătățire a competitivității și dezvoltare economică (CEED) I și II finanțate de USAID, a adoptat modificări legislative și reforme în domeniul afacerilor pentru a consolida sectorul. 

În perioada 2005-2010, CEED a colaborat cu șase fabrici de vinuri din Moldova, îmbunătățind procesele de zdrobire, fermentare, depozitare, tratare și îmbuteliere a strugurilor. 

Experții în vinuri spun că lucrurile ar putea fi îmbunătățite și mai mult. Soiurile de struguri autohtone, de exemplu, reprezintă doar aproximativ 10 la sută din plantații, cu alte 20 la sută de soiuri caucaziene, iar restul, în mare parte, soiuri franceze.

„Mi-aș dori ca Moldova să se concentreze pe strugurii autohtoni! Există ceva cu adevărat dinamic acolo, pe care nimeni altcineva din lume nu îl poate oferi”, a declarat pentru DW Christy Canterbury, expert în vinuri din Europa de Est. 

„Dacă trebuie să concureze cu toate celelalte Merlot-uri din lume, vor sfârși prin a concura la preț. Dacă vor arăta lumii Rara Neagra, vor deține piața”, a mi spus expertul”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.