Șeful DNA Cluj a pus batista pe partitura de drujbă și țambal a unor tăieri ilegale de sute de hectare de pădure

Luna trecută, șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, a pus cruce unui dosar în care erau acuzați de corupție fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, și conducerea Direcției Silvice Maramureș. Anterior, DNA Cluj – Serviciul Teritorial Baia Mare închisese dosarul de cercetare penală în care era anchetată modalitatea prin care hoții de păduri au ras sute de hectare de pădure. Acuzațiile împotriva lor au fost clasate pe motiv că procurorii nu au găsit nicio legătură între faptul că sutele de hectare de pădure au fost rase sub ochii închiși ai șefilor din Garda Forestieră, Ministerul Mediului și Direcția Silvică Maramureș. Pădurarii implicați în tăierile ilegale au jurat în fața procurorilor DNA Cluj că șefii lor nu au avut nimic de-a face cu dispariția pădurilor, iar declarațiile au fost înghițite ca niște găluște unse cu miere. 

Procurorii au avut pe masă toate dovezile necesare pentru a trimite în judecată un dosar în care o pădure de peste 100 de hectare a fost tăiată ilegal și vândută la Schweighofer, dar au văzut partea plină (sau goală) a paharului și au ales să îi scape pe cei incriminați de clujeanul Crin Gălățean, care a reclamat furtul pădurilor. În plângerile lui au fost indicate probe care arătau cum de la pădurari până la șefii Gărzii Forestiere Cluj, nimeni nu a auzit drujbele și huruitul camioanelor care au scos sute de vagoane de lemne din pădurile din aria Ocolului Silvic Borșa. În lista celor acuzați s-au regăsit nume grele din Direcția Silvică Maramureș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco sau fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș. 

Șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, a decis ca o parte din cercetare, cea privitoare la pădurarii care au dat o mână de ajutor hoților de lemne, să fie disjunsă către procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeul de Sus. Acuzațiile aduse împotriva șefilor din Direcția silvică Maramureș, a Gărzii Forestiere Cluj sau fostului ministru al Mediului au fost ”tocate mărunt” și clasate.

Un evaluator independent, care a fost contractat să stabilească prejudiciul a descoperit că, practic, pădurea din Ocolul Silvic Borșa a fost rasă. Proprietarul pădurii, Crin Gălățean a depus mai multe plângeri la Garda Forestieră, poliție, procuratură, DNA, Ministerul Mediului în speranța că autorii jafului și a pădurilor masacrate vor fi trași la răspundere. Însă ”lanțul slăbiciunilor” este atât de puternic încât nimeni nu a fost găsit vinovat. 

Mai mult, în actualul context, al războiului din Ucraina, situația este cu atât mai alarmantă pentru că pădurea se află la granița dintre România și Ucraina. Prin raderea sutelor de hectare relieful a fost mutilat: până în anul 2007 zona era împădurită, iar acum este una aridă.

Cu toate acestea, în afară de o mână de pădurari care vor scăpa și ei pe parcul ”cercetărilor” nimeni nu a fost găsit vinovat. 

Statul se uită, pădurea dispare

Dovezile din dosar arată că fișele de proprietate din sistemul SUMAL și mape întregi de acte au fost falsificate. Cazul este cu atât mai flagrant pentru că hoții de lemne au fost prinși în fapt de inspectorii de la Garda Forestieră Cluj. Însă, în loc să urmeze cursul legal, cei de la Garda Forestieră Cluj au făcut o notă de constatare pe au trimis-o către poliție și parchet pentru ca organele să verifice dacă este vorba de o infracțiune. 

E ca și cum poliția ar prinde un hoț și în loc să îl rețină ar întocmi o hârtie destinată procurorilor în care se cere să se verifice dacă furtul, tâlhăria sau corupția sunt infracțiuni. 

Legea spune că Garda Forestieră Cluj fi trebuit să notifice proprietarul, să facă un proces verbal de infracțiune și o notă constatare a prejudiciului.

Tot Garda Forestieră Cluj ar fi trebuit să suspende avizul de exploatare al societății comerciale ai cărei angajați au fost prinși că tăiau copaci ilegal. La rând ar fi trebuit să vină pădurarii și șefii de ocoale și districte. Și lor ar fi trebuit să le fie suspendate avizele de funcționare deoarece legea spune că dacă se constată tăieri ilegale mai mari de 200 mc se suspendă avizele respective. Apoi, din banii care se confiscă de la exploatatorul de pădure, jumătate merg într-un fond de reîmpădurire și jumătate la proprietar, pentru a se încerca acoperirea prejudiciului. 

Nu este prima dată când procurorii DNA au de-a face cu acest caz de jaf de pădure.

Dosarul a fost la DNA în 2009-2010, dar plângerea a fost clasată, chiar dacă prejudiciul era de 40 milioane de euro. 

În perioada 2013-2014, Garda Forestieră Cluj a fost în control la Poieni și, în urma dezastrului care era acolo, cu mii de hectare de pădure rase, s-a făcut o altă plângere la DNA. Pe marginea acestui dosar, în presă au apărut mai multe articole, unul dintre ele fiind publicat de Rise Project. În articolul respectiv, șeful Gărzii Forestiere Cluj spunea că subordonații lui au făcut mai multe acte false și că dosarul a ajuns la DNA. De atunci, nimeni nu mai știe nimic de dosarul respectiv.

Mai mult, niciunul dintre subalternii lui Istrate Ștețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, nu a fost dat afară. Oamenii ”cheie” care dau din birouri undă verde tăierilor ilegale sunt în continuare în funcție.

Dănuț Iacob este șeful Direcţiei Politici și Strategii în Silvicultură din cadrul Ministerului Mediului de aproape 15 ani.

Are în mâini două pârghii de control din cadrul ministerului: SUMAL și Registrul Ocoalelor Silvice. Fără el nu se prea poate face mare lucru atunci când vine vorba de exploatarea unor suprafețe de sute de hectare de pădure. El a semnat amenajamente pentru exploatare pe bandă rulantă.

L-am contactat pentru a vedea care este explicația pentru modalitatea în care au dispărut câteva sute de hectare, dar nu a răspuns apelurilor telefonice.

Pădurile respective sunt în Munții Maramureșului și un ochi vigilent în toată această afacere îl are Bogdan Maria Cătălina, șeful Parcului Natural Munţii Maramureşului. Am contactat-o să ne explice cum au dispărut pădurile respective.

”Ca să pot discuta cu dumneavoastră am nevoie de un acord din partea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Vă rog să îmi trimiteți în scris ce vă interesează”.

L-am sunat pe șeful Romsilva care, din cuprinsul corespondențelor purtate cu cei implicați în acest caz de furt de pădure, a promis că trimite un corp de control la Borșa. Nu a răspuns apelurilor telefonice pentru a explica de ce nu a trimis corpul de control respectiv.

De la Ana la Caiafa sau de la DNA la Garda Forestieră

Istrate Stețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, a declarat că a făcut plângeri la DNA pentru tăieri ilegale de arbori. Cu toate acestea, cei de la DNA spun că reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj nu au făcut niciodată vreo plângere la DNA. În același timp, șeful instituției care trebuie să păzească pădurile de hoți emite avize pentru exploatări de lemne pe motiv că în pădurile respective au avut loc calamități naturale și zonele forestiere au nevoie de reîmprospătare cu drujba.

Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să afle care este numărul dosarelor penale făcute de procurorii DNA în urma plângerilor depuse de reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj. Răspunsul a fost dezarmant: niciunul.

În mod public, Istrate Stețco, șeful Gărzii Forestiere Cluj, a declarat că a depus plângeri la DNA în care a reclamat tăierile ilegale. La solicitarea Gazetei de Cluj, reprezentanții instituției au răspuns că există 4 sesizări.

”Vă comunicăm că în perioada 2012 – 2022 au fost transmise către direcția Națională anticorupție – Serviciul teritorial Cluj un număr de 4 sesizări privind tăierile ilegale de arbori și alte fapte ilegale”, arată o adresă a Gărzii Forestiere Cluj.

Vă dați seama, în 10 ani de zile cei de la Garda Forestieră Cluj au făcut, în opinia șefului instituției, 4 sesizări la DNA.

De fapt, acestea nu au fost sesizări, ci doar rapoarte cerute de procurori!

Însă, ”cireașa” de pe coliva pădurilor din România vine din partea DNA. Procurorii Anticorupție spun că, de fapt, cei de la Garda Forestieră Cluj nu au făcut niciodată vreo plângere în care să reclame tăieri ilegale de păduri.

”La nivelul Serviciului teritorial Cluj nu au fost identificate sesizări formulate de ITRSV / Garda Forestieră Cluj, în conformitate cu art. 288-290 Cod procedură penală, în baza cărora să fi fost înregistrate dosare penale. În perioada la care faceți referire, ITRSV a înaintat rapoarte / acte de constatare la solicitarea organelor de urmărire penală din cadrul Serviciului teritorial Cluj al DNA, dar acestea nu au constituit acte de sesizare care să conducă la formarea de dosare penale”, arată un răspuns al DNA.

Raportul românilor în fața codrilor se dă la DNA

Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA, explică situația prin faptul că sesizările sau plângerile celor de Garda Forestieră Cluj sunt, de fapt, răspunsuri venite la solicitările procurorilor care lucrau la diferite dosare în care sunt vizate tăieri ilegale de păduri.

Trebuie remarcat faptul că, în pofida numeroaselor cazuri de corupție dezvăluite public din afacerile tăierilor ilegale de păduri procurorii DNA nu s-au autosesizat niciodată, chiar dacă ar putea să facă acest lucru oricând!

Practic, solicitările venite de la procurorii DNA pe adresa celor de la Garda Forestieră au venit ca urmare a unor dosare formate ca urmare a plângerilor depuse de cei păgubiți, adică de proprietarii pădurilor.

”Nu sunt sesizări, ci rapoarte de constatare la solicitarea procurorului. Dânșii (reprezentanții Gărzii Forestiere Cluj, n.red.) pot spune ce doresc, dar să indice clar datele și numerele de înregistrare. Probabil că cine s-a ocupat de cererea dumneavoastră nu s-a aplecat cu rigoare asupra documentației”, explică Săplăcan.

Confruntat cu explicațiile oferite de reprezentantul DNA, Istrate Stețco, șeful gărzii Forestiere Cluj, recunoaște că instituția nu a depus niciodată vreo plângere la DNA.

”E posibil să fie o chestie de interpretare. Nu ar fi mare lucru ca rapoartele să le fi trimis ca urmare a unor solicitări de ale lor (procurorilor DNA, n.red.). Da, sunt rapoarte pe care le-am scris noi și le-am trimis la DNA.

Ascultați-mă! Sunt rapoarte și rapoartele au fost trimise la parchet. Nu este o sesizare în sensul propriu-zis al cuvintelor, cum ziceți dumneavoastră, o sesizare cu tăieri ilegale. Dar tot o sesizare este și un raport!

Eu chiar am fost chemat martor în instanță la Huedin, după care procurorii DNA și-au declinat competența către parchetele inferioare. La un dosar, la Beliș în 2013, unde au cerut cei de la DNA să facem un control, au declinat competența la Parchetul din Huedin. În acel dosar eu am fost chemat în calitate de martor să explic o chestie cu o scrisoare. E posibil ca ei să nu aibă competență pe tăieri ilegale. Poate că cercetează anumite fapte care nu s-au confirmat, apoi declină rezolvarea infracțiunilor de tăiere ilegală către alte parchete.

În mod direct, noi n-am făcut sesizări, ci am trimis rapoarte. Iar în rapoartele alea erau consemnate tăieri ilegale. Acum depinde ce se înțelege printr-o plângere. Dar la noi, dacă o cioată, un arbore e tăiat ilegal, noi facem proces verbal de constatare”, explică Stețco.

Primul răspuns dat de Garda Forestieră Cluj la întrebarea ”Câte plângeri/sesizări a formulat Garda Fortestieră Cluj către procurorii DNA ?”

Al doilea răspuns al Gărzii Forestiere Cluj trimis în urma discuției cu șeful instituției.

Tocăniță de dosare

Revenind la dosarul DNA Cluj, pe care s-au șprijinit mai multe anchete jurnalistice, procurorii au schimbat încadrările juridice a mai multor infracțiuni care ar fi fost de competența lor. Corupția a fost transformată în tăiere ilegală de copaci și o parte din dosar, cea privitoare la pădurari, adică prima treaptă din schema infracțională, a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeul de Sus. Astfel, Timiș Ileana, Mihali Dănuț Vasile, Mîț stefan, Coman Radu, Coman Gheorghe și Tomoioagă Grigore vor fi cercetați pentru tăiere ilegală de copaci de procurorii cu grad de parchet de judecătorie.

Acuzațiile aduse la adresa lui Horj Pavel, fost șef al direcției Silvice Maramureș și actual șef al Ocolului silvic Borșa, Adam Crăciunescu, șef în Romsilva, Stețco Istrate, șef al Gărzii forestiere Cluj, Dumitrean Indrei (director – DS Maramureș), Sopoian Ioan (fost director – DS Maramureș), Poduț Țiprian (consilier juridic- DS Maramureș), Horj Pavel (șef ocol) și Iuga Vasile (responsabil fond forestier), și Ioan Deneș, fostul ministru al Mediului, au fost clasate.

Cele mai grele dovezi de nevinovăție, care au cântărit în investigația șefului DNA Cluj, Ionuț Vasile, au fost declarațiile de martori date de pădurarii care vor fi anchetați de procurorii din Vișeul de Sus.

Cu alte cuvinte, declarațiile lor au fost ca o garanție a modului în care pădurarii respectivi urmează să fie anchetați.

În cadrul anchetei, procurorii DNA nu au reușit să găsească nicio legătură între faptul că șeful Romsilva, Adam Crăciunescu, și fostul șef al Direcției Silvice Maramureș, Horj Pavel, nu au luat nicio măsură împotriva firmei verișorului care a ras o pădure. Aceeași opinie au avut-o și vizavi de faptul că șeful Gărzii forestiere Cluj, Istrate Stețco, nu a avut o poziție fermă privitoare la hoții care au ras pădurea.

Nici Dumitrean Indrei, Țiprian Poduț și Ioan Sopoian, care au refuzat să desemneze un reprezentant al DS Maramureș care să meargă pe teren pentru control, în opinia DNA nu s-a făcut vinovați de nimic. În ochii procurorilor de la DNA Cluj la fel de nevinovați au fost și șeful Gărzii forestiere Cluj, Istrate Stețco, și fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș,care au lăsat ca pădurea să fie tăiată fără să ia nicio măsură concretă. 

În cadrul anchetei DNA cei de la Romsilva au trimis o adresă (nr 203/02.02.2019) prin care au specificat că pădurea rasă nu ar face parte din Parcul Național Munții Maramureșului/Natura 2000, ci dintr-o ”zonă tampon” care nu se supune reglementărilor ariilor protejate. Astfel, o parte din gradul infracțiunii a scăzut.  

Bagheta magică din pixul procurorului

Potrivit procurorului șef DNA Cluj, ”elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu presupune îndeplinirea sau omisiunea unui act cu încălcarea legii”. Însă, ”sintagma ”interes legitim” nu este definită în Codul Penal”. Astfel că procurorul Vasile a apelat la dicționar, care dă definiția ”interesului”. ”Potrivit dicționarului explicativ al limbii române, ”interes” reprezintă acțiunea pentru satisfacerea anumitor nevoi (…). De asemenea, paguba cauzată persoanei fizice sau juridice trebuie să fie certă, efectivă, bine determinată”, arată procurorul. 

Tot procurorul a ajuns la concluzia că prevederile normative în baza cărora poate fi făcută ancheta au un caracter general și ”nu reglementează atribuțiile de serviciu ale funcționarilor din cadrul Ocolului silvic Borșa, ale celor din cadrul Direcției Silvice Maramureș sau din cadrul Gărzii forestiere Cluj, nu pot realiza elementele de tipicitate ale infracțiunii de abuz în serviciu sub aspectul laturii obiective prin raportare la Decizia Curții Constituționale a României nr 405/2016, respectiv prin raportare la jurisprudența ÎCCJ – decizia nr 46/RC/12.02.2019”, arată șeful DNA Cluj.

Însă, în rezoluția dată el a observat că produsele accidentale au fost supraestimate, ajungându-se la defrișarea integrală a 108,5 ha. Astfel că… ”funcționarii publici cu funcții de conducere și execuție din cadrul Ocolului Silvic Borșa, în perioada 2007 – decembrie 2010 au înlesnit” tăierea ilegală de către Horber SRL a 35.190 mc de masă lemnoasă. Drept pentru care a disjuns din acest dosar o cauză pe care a pasat-o procurorilor din Vișeul de Sus. De altfel, procurorii din Vișeu mai au în lucru două dosare (398/P/2012 și 953/P/2017) care au legătură ce acest caz, așa că se vor bucura (!) să mai primească încă unul.

”Întrucât din cercetări nu rezultă indicii în sensul că numitul Horj Pavel, care a îndeplinit funcția de director al direcției silvice Maramureș în perioada 2007 – 22 dec 2008 ar fi instigat pe vreunul din funcționarii din cadrul OS Borșa să își încalce atribuțiile de serviciu, în condițiile în care acesta este verișor primar cu numitul Horj Lupu – administrator la SC Horber (…) față de acesta nu va fi adoptată o soluție clasare, întrucât fapta sesizată nu există. (…) Relevante în sensul celor mai sus arătate sunt  declarațiile martorilor Mîț Stefan, Coman Gheorghe, Timiș Ileana, Coman Radu, Tomoioagă Grigore, Aurel tomulea și Mihali Vasile Dănuț, din cuprinsul cărora nu rezultă vreo implicare a numitului Horj Pavel în modul de exploatare a masei lemnoase achiziționate de SC Horber SRL”, mai arată șeful DNA Cluj. 

Cu alte cuvinte, procurorul merge pe încrederea celor pe care mai sus îi acuză de tăiere ilegală de copaci, oameni care, cu obrazul fin, nu au vrut în ruptul capului să dea declarații împotriva șefilor.

”Din probatoriul administrat nu rezultă în niciun fel implicarea numitului Crăciunescu Adam, director general al RNP Romsilva, respectiv a numitului Ștețco Istrate sau a altor funcționari din cadrul IRTSV Cluj Napoca (Garda Forestieră Cluj, n.red.)”, mai arată procurorul șef DNA Cluj.

De altfel, el menționează în cuprinsul rezoluției că singurul lucru făcut de cei de la Garda forestieră Cluj a fost ”o notă de constatare” (10648/07.10.2015) care a ajuns la IPJ Maramureș.

În replică la decizia șefului DNA Cluj de a clasa plângerea, Gălățean a făcut un memoriu care a ajuns la Procurorul General al României.

O pădure rasă ca un obraz de politician 

Acuzațiile făcute de clujeanul Crin Gălățean constau în faptul că SC Horber, administrată de Horj Lupu, începând cu anul 2007, cu sprijinul unor funcționari din Ocolulul silvic Borșa și a Gărzii forestiere Cluj, a exploatat ilegal întreaga masă lemnoasă existentă de suprafața de 108,5 ha situată pe raza orașului Borșa, jud Maramureș. În plângere se arată că în perioada respectivă, Direcția Silvică Maramureș a fost condusă de Horj Pavel, vărul administratorului firmei Horber. Adam Crăciunescu, fost director al Romsilva, deși se știa că se taie pădurea ilegal, nu a luat nicio măsură. Între 2007 – 2009 a fost șeful Direcției Silvice Maramureș, apoi deputat PNL. A revenit la Direcția Silvică Maramureș și acum este șeful Ocolul Silvic Dragomirești. Lupu Horj este patronul Horber, adică firma de exploatare care a ras pădurile. El este vărul lui Pavel Horj.

Ca notă de subsol, șeful DNA Cluj, Ionuț Vasile, fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș, și șeful Gărzii forestiere Cluj, Istrate Stețco, sunt amândoi bistrițeni, adică provin din zona în care drujbele cântă în voia lor prin pădurile statului și ale privaților.

Hoții de Premiul I

În 2009, Garda Forestieră i-a prins pe angajații Horber cu 17.000 mc de lemn tăiat ilegal, iar pe lângă această cantitate cu 2.000 mc de lemn introdus ilegal în sistemul SUMAL.

Au făcut doar o notă de constatare și atât. Nu li s-a suspendat avizul, nu li s-a confiscat lemnul, practic nu au pățit nimic. 

Mai mult, lemnul a fost scos din pădure cu acte false, cu concursul angajaților de la Garda Forestieră Cluj și a celor de la Direcția Silvică Maramureș, apoi a fost băgat în depozitul firmei și ulterior scos pentru a fi vândut. Toată această mutare s-a făcut doar în acte. Din aceleași documente reiese că lemnul provine de pe urma tăierilor accidentale. Este vorba despre curățarea pădurilor de efectele unor calamități naturale: furtuni, vijelii, etc. Însă, prețul cu care a fost vândut către Schwaikopfer este unul maximal, ceea ce arată că lemnul nu provenea de pe urma calamităților, ci era un lemn de calitatea I. 

Garda Forestieră Cluj a întocmit documente care arată că pădurea nu a avut de înfruntat nicio calamitate.

Garda a uitat să constate infracțiunea

O altă problemă cu care Garda Forestieră Cluj trebuie să se confrunte constă în faptul că instituția nu a încheiat niciun proces verbal de infracțiune, cu fișa calculului prejudiciului. documentul trebuia trimis la proprietarul pădurii tăiate, la firma care făcut tăierile și la ANAF. Altfel prejudiciul nu poate fi recuperat.

”Când, spre exemplu, angajații firmei Horber SRL au fost prinși de pădurari în parchet cu 17.000 mc de lemn pentru care nu aveau niciun act de exploatare, legea prevede că este vorba de o infracțiune. Grigore Tomoioagă, pădurar, a fost prins cu un prejudiciu de 40 milioane de euro și încă este în funcție, nu i se suspendă avizul de pădurar, nimic! Cu actele de constatare al prejudiciului, proprietarii de păduri pot deschide procese pentru recuperarea banilor, dar în lipsa acestor documente, oamenii nu pot face nimic”, explică proprietarul clujean de pădure.

Pădurarul Tomoioagă este singurul dintre cei implicați în acest dosar care a făcut pușcărie, în procesul verbal al infracțiunii fiind consemnat faptul că a fost prins cu 30 mc de lemn ilegal.

Șmecheria amenajamentelor forestiere emise cu anticipație

Însă, cioatele din pădurile supravegheate de Garda Forestieră Cluj apar concomitent cu vilele șefilor din instituțiile silvice și cu zerourile din conturile celor care taie copaci pe bandă rulantă.

Mari zone de la granița României cu Ucraina care, în urmă cu 10-20 de ani erau împădurite sunt acum rase, iar acest lucru poate fi văzut cu ajutorul Google Earth. Spre deosebire de noi, ucrainenii și-au păstrat, cel puțin în zona graniței, pădurile aproape intacte.

Cele mai multe tăieri masive de lemne se fac prin intermediul amenajamentelor forestiere care, din punct de vedere legislativ, sunt avize de tăiere pe suprafețe mari de pădure și se pot emite o dată la 10 ani. Însă, există și excepții, iar de pe urma acestora apare România deșertificată.

În teorie, prin amenajamentele silvice se încearcă ținerea sub control a tăierilor de masă lemnoasă.

Spre exemplu, dacă într-o suprafață de pădure s-a calculat o anumită cantitate de lemn, peste 10 ani pădurea trebuie să aibă, cel puțin, tot atâta masă lemnoasă.

Pentru ca un amenajament să se facă mai repede de 10 ani trebuie ca pădurea să fi fost lovită de o calamitate (vijelii puternice, ploi abundente, incendii, etc.) și 60-70% din copaci să fie rupți, fără posibilitate de regenerare pe cale naturală. Acest gen de ”tăieri anticipate” sunt aprobate prin ordin de ministru, iar la baza avizelor stă o ”stivă” de documente în care pot fi regăsite avize de mediu, rapoarte ale direcțiilor silvice, gărzii forestiere, etc.

Însă, prin intermediul acestor amenajamente, făcute anticipat, sub perioada de 10 ani, practic sunt anulate toate dovezile tăierilor ilegale de pădure din zona vizată. Printr-un amenajament nou se stabilește cantitatea de lemn la care se fac viitoarele raportări și, în multe cazuri, ele nu reprezintă altceva decât o mușamalizare a tăierilor ilegale anterioare.

Practic, cei de la gărzile forestiere ar trebui, înainte de constituirea unui amenajament nou, să verifice cantitatea de lemn care, în 100% dintre cazuri, este mai mică față de cea din acte și de cea raportată în sistemul SUMAL. În situații de acest fel trebuie făcut un proces verbal de constatare a infracțiunii de tăiere ilegală de copaci, dar aceste documente lipsesc cu desăvârșire din documentația care stă la baza constituirii unui amenajament silvic emis mai repede de 10 ani.

Șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Stețco, spune că această ”șmecherie” se făcea înainte de a ajunge el în funcția pe care o ocupă, pe vremea când era… secretar de stat!

”Mai nou se pot aproba amenajamente înainte de se emite ordinul de ministru, este o prevedere legală. Înainte nu era, dar acum este. În 2007-2008 erau niste băieți șmecheri care făceau tot felul de amenajamente, e adevărat, dar acum nu e vorba de așa ceva! E un ordin de ministru care specifică așa ceva ! Documentele sunt verificate, pozele se încarcă pe site, totul este la vedere. Totul la noi se confirmă cu documente !”, explică Stețco.

Procurorul și lanțul slăbiciunilor

La începutul acestui an, șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, care a venit la conducerea parchetului anticorupție clujean din Baia Mare – o zonă cu un potențial uriaș pentru un anchetator care urmărește afacerile cu lemn tăiat ilegal – a pus cruce unui dosar în care erau acuzați de corupție fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco, și conducerea Direcției Silvice Maramureș. Anterior, DNA Cluj – Serviciul Teritorial Baia Mare închisese dosarul de cercetare penală în care era anchetată modalitatea prin care hoții de păduri au ras sute de hectare de pădure. Acuzațiile împotriva lor au fost clasate pe motiv că procurorii nu au găsit nicio legătură între faptul că sutele de hectare de pădure au fost rase sub ochii închiși ai șefilor din Garda Forestieră, Ministerul Mediului și Direcția Silvică Maramureș. Pădurarii implicați în tăierile ilegale au jurat în fața procurorilor DNA Cluj că șefii lor nu au avut nimic de-a face cu dispariția pădurilor, iar declarațiile lor au fost luate ca atare.

Procurorii au avut pe masă toate dovezile necesare pentru a trimite în judecată un dosar în care o pădure de peste 100 de hectare a fost tăiată ilegal și vândută la Schweighofer, dar au văzut partea plină (sau goală) a paharului și au ales să îi scape pe cei incriminați de clujeanul Crin Gălățean, care a reclamat furtul pădurilor. În plângerile lui au fost indicate probe care arătau cum de la pădurari până la șefii Gărzii Forestiere Cluj, nimeni nu a auzit drujbele și huruitul camioanelor care au scos sute de vagoane de lemne din pădurile din aria Ocolului Silvic Borșa. În lista celor acuzați s-au regăsit nume grele din Direcția Silvică Maramureș, șeful Gărzii Forestiere Cluj, Istrate Ștețco sau fostul ministru al Mediului, Ioan Deneș.

Șeful DNA Cluj, procurorul Ionuț Vasile, a decis ca o parte din cercetare, cea privitoare la pădurarii care au dat o mână de ajutor hoților de lemne, să fie disjunsă către procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeul de Sus. Acuzațiile aduse împotriva șefilor din Direcția silvică Maramureș, a Gărzii Forestiere Cluj sau fostului ministru al Mediului au fost ”tocate mărunt” și clasate.

Un evaluator independent, care a fost contractat să stabilească prejudiciul a descoperit că, practic, pădurea din Ocolul Silvic Borșa a fost rasă. Proprietarul pădurii, Crin Gălățean a depus mai multe plângeri la Garda Forestieră, poliție, procuratură, DNA, Ministerul Mediului în speranța că autorii jafului și a pădurilor masacrate vor fi trași la răspundere. Însă ”lanțul slăbiciunilor” este atât de puternic încât nimeni nu a fost găsit vinovat.

Plângere împotriva României pentru defrișările ilegale

Studiile făcute de Greenpeace România estimează că România pierde trei hectare de pădure pe oră din cauza degradării, defrișărilor legale și ilegale – inclusiv suprafețe întinse de păduri vechi neatinse.

Trei ONG-uri – Agent Green, ClientEarth și EuroNatur – au depus o plângere împotriva guvernului României la Comisia Europeană, acuzând că modul în care se taie lemnele contravine legea UE privind protecția naturii.

 „Sunt multe în joc deoarece în România există ultimele păduri primitive, vechi și vaste – care devin pur și simplu așchii pentru mobilă” susține Gabriel Păun, șeful organizației ecologiste Agent Green, într-un material publicat la BBC despre defrișările de păduri din România.

Guvernul de la București a spus că a intensificat eforturile împotriva defrișărilor ilegale, prin inspecții și monitorizări mai bune.