Directorul general al Poștei Române, Valentin Ștefan, a acordat un interviu pentru Gazeta de Cluj în care a vorbit despre principalele probleme care au îngenunchiat compania. Acesta susține că prea mulți directori au furat foarte mulți bani și cea care trage acum ponoasele este tot Poșta Română. Numai anul trecut a fost nevoită să plătească 15 milioane de lei într-un dosar de corupție și, din păcate, nu este singurul de acest fel. Mai mult, compania urmează un model poștal comunist care nu mai este compatibil cu nevoile din prezent și afectează dezvoltarea și calitatea serviciilor.
R: Când ați început colaborarea cu Poșta din Ucraina și cum se desfășoară acțiunea de sprijin a persoanelor afectate de război?
V.S: Încă de la preluarea mandatului, am simțit nevoia să internaționalizăm puțin compania și am demarat mai multe acțiuni astfel încât să avem relații bilaterale cu companiile de poștă din diferite țări. Aici sunt două nevoi. În primul rând, nevoia de creștere a know-how-ului companiei, practic să învățăm de la alții, să ne modernizăm pe modelul altora sau pur și simplu să vedem ce au făcut ei.
În al doilea rând, este nevoie de aceste relații ca să faci bani, să crești veniturile companiei și să fii cât mai agil pe piață. Compania are un sistem relativ vechi de a face business, folosind structurile UPU – Uniunea Poștală Universală care are cel puțin un membru în fiecare țară. În România este Poșta Română, deținută de ANCOM ca furnizor de servicii universale. Problema este că nimeni nu vrea să aibă un intermediar când marginile de profit sunt atât de mici și atunci se preferă relațiile directe, bilaterale.
Am mers în vest, am mers în est. În est în special pentru că există o piață a produselor mici din China care în România este dusă de Fan Courier. Aici discutăm de o abordare greșită a poștei prin care noi am refuzat să avem aceste relații directe și bilaterale și am preferat să le facem prin UPU, partenerii nu au vrut așa ceva și au mers la Fan Courier. Ne dorim acest contract și încercăm să-l câștigăm.
În acest sens, am demarat discuții cu Poșta din Ucraina, deoarece o bună parte din aceste produse vin prin intermediari, fie prin poșta ucraineană, fie prin alți integratori. Am avut o întâlnire cu colegii din Ucraina în februarie, am semnat un memorandum prin care am stabilit câteva puncte principiale de colaborare, comerciale, dar am abordat și acest subiect de securitate prin care noi să-i putem sprijini la nevoie.
A început războiul și ca orice om care vede ce se întâmplă în jurul lui, am avut dorința de implicare. Acum nu mai vorbim de un conflict la mii de kilometri distanță, într-o parte a lumii în care ți-e străină, ci vorbim de un conflict chiar aici, în bătrâna Europă. Așa că am simțit nevoia să ne implicăm. Prima reacție a fost să punem la dispoziție spațiile de cazare. Sigur, nu le-am pus direct, le-am pus prin instituțiile statului, fie că vorbim de autorități locale sau centrale. Apoi, ne-am dorit să creăm acest convoi umanitar din două motive. În primul rând, exista o cerere foarte mare pe piață, lumea vrea să ajute, să se implice și în al doilea rând, noi chiar putem să realizăm acest lucru, pentru că suntem peste tot în țară, putem să strângem coletele de peste tot și să le transportăm.
Partea bună este că, deși se anunța un coșmar birocratic și o perioadă lungă până să punem totul pe picioare, a durat foarte puțin. În câteva zile am primit aprobarea de la minister, am stabilit și ruta cu partenerii ucraineni, ne-am organizat și noi intern. Domnul director Ovidiu Călin a făcut o treabă excelentă pe partea de logistică. Am avut și alți colegi care s-au ocupat de partea legislativă. Lucrurile merg bine și, din fericire, la mai puțin de o săptămână avem suficiente volume încât să putem demara un convoi umanitar. Punctual, noi am mai dus ajutoare pentru că miza nu este neapărat să ducem la Poșta din Ucraina, miza este să ducem acolo unde este nevoie. Au fost diferite entități, ONG-uri care ne-au rugat să le ducem volumele la graniță, ceea ce am făcut.
R: Cum a evoluat și cum s-a modernizat Poșta Română în ultima perioadă?
V.S: Poșta Română este în proces de modernizare, ceea ce înseamnă că nu suntem acolo unde ar trebui să fim. Partea bună este că problemele fundamentale ale companiei sunt probleme standard cu care s-au confruntat sau se confruntă și alte companii.
Avem o problemă de cultură organizațională. Factorii de decizie din companie, structurile noastre nu înțeleg că nu mai putem să avem un model de business ca acum 10-20 sau chiar 30 de ani.
Într-o perioadă de doi ani în care piața de curierat a crescut fantastic și s-a schimbat fundamental, la noi aproape nu s-a schimbat nimic. Poșta Română are undeva sub 1% din piața internă, practic am ieșit de pe piață. Nu-i problemă, se recuperează relativ ușor, dar înainte trebuie să urmăm câțiva pași: o cultură organizațională sănătoasă în care să încercăm să aducem cei mai buni oameni de pe piață în companie, schimbări structurale astfel încât să nu mai fie nevoie de 7-8 semnături pe un document și nu în ultimul rând tehnologizare.
E o provocare pentru că trebuie să schimbi cultura organizațională, trebuie să pregătești compania pentru transformarea digitală și după aceea să o implementezi. Suntem o companie de stat, procedurile noastre durează o veșnicie. Suntem supra verificați și controlați de entități care nu controlează și nu verifică companiile private. Oarecum și statul român, acționarul companiei, ar trebui să ne sprijine mai mult. Nu e de ajuns să ne dea bani, trebuie să ne sprijine și legislativ, prin simplificarea procedurilor, printr-o autonomie mai mare.
Este nevoie de o reorganizare din cel puțin trei motive: descentralizare, debirocratizare și o mai mare libertate a structurilor administrative.
R: După ce model poștal se ghidează Poșta Română?
V.S: Avem o caracteristică specifică fostelor țări comuniste, cu o structură comunistă, cu o verticalitate a deciziei așa cum se întâmpla în anii ’60 -’70, când deciziile erau luate la nivel politic și rolul companiei era să le implementeze pe verticală cât mai rapid până jos. Deci avem această structură, nu suntem originali, din păcate. Partea în care suntem originali este că suntem mult în urmă cu modernizarea companiei.
În mod constant există idei de a eficientiza fluxurile. Pur și simplu felul în care primești coletul, îl duci în centrul de tranzit, îl sortezi, în mod constant aceste lucruri se schimbă. Nu costă nimic decât să fii deschis la schimbare. Să nu mai duci coletul pe ruta A, să-l duci pe ruta B. nici măcar acest lucru nu s-a făcut la noi în companie. Avem instrucțiuni poștale din anii ’70 -’80, deși au fost actualizate acum 2-3 ani, nu au fost actualizate în profunzime. Au fost schimbate unele legi și au fost actualizate din acest punct de vedere, dar procesul tehnologic în sine a rămas în mare parte același. Aici e problema. E nedrept ca noi să avem instrucțiuni despre cum să legăm coletele sau pachetele.
R: Cu ce i-ați lăuda și ce le-ați reproșa celor care au stat la cârma Poștei Române înaintea dumneavoastră?
V.S: E foarte ușor să critici pe cineva și e foarte greu să lauzi pe cineva care a trecut prin Poșta Română. Corupția este o mare problemă la poștă și vedem asta în informațiile publice. Prea mulți directori, prea multe persoane din conducerea companiei au furat foarte mulți bani. Și vorbim de ultimii 15 ani, nu este o problemă recentă și încă plătim pentru asta. Anul trecut am plătit aproape 15 milioane de lei într-un dosar care s-a întins pe o perioadă de 10-12 ani până la finalizare. Poșta Română plătește greșelile conducerilor de acum 10-15 ani. Sunt bani pe care noi i-am putea folosi pentru prime. O doamnă spunea că ar vrea al 13-lea salariu. Nu putem să facem acest lucru, dar poate am putea să dăm măcar niște prime de Crăciun și de Paște, dar nu putem să le dăm tocmai din acest motiv. A trebuit să plătim pentru că a furat cineva și a creat un prejudiciu acum 10-15 ani. Un al doilea lucru pe care l-aș reproșa este faptul că prea multe persoane din conducere au folosit compania pentru imaginea proprie. Au încercat să-și creeze o imagine și o reputație bună fără să își murdărească mâinile cu problemele fundamentale ale companiei. A existat și o oarecare impredictibilitate la nivel managerial în care managerul nu venea să facă treabă și să pună compania pe picioare, ci venea cu gândul că va sta un an, doi și după aceea pleacă mai departe și nu-l interesează. Pur și simplu nu voia să aibă probleme cât timp era director. Nu putem să continuăm în acest fel.
Noi avem 10.000 de angajați cu salariul minim pe economie. Eu și echipa mea avem o datorie morală să încercăm să schimbăm lucrurile, chiar dacă este greu, chiar dacă există foarte multă presiune și sunt foarte mulți oameni în companie deranjați de acest lucru.
R: Poșta Română a pierdut de-a lungul timpului tot mai multe licitații pentru serviciile specifice de trimiteri poștale în favoarea altor firme private. Care este motivul?
V.S: Sunt două tipuri de trimiteri. Vorbim de trimiterile poștale clasice, adică plicuri și de colete. Pentru colete piața este în creștere, în schimb pentru plicuri piața este în scădere. Pe partea de coletărie avem concurenți serioși. Companii cu adevărat performate care au crescut cu un business bun și un management profesionist. Acolo ține de noi să ne îmbunătățim și să mergem mai departe.
Pe partea de scrisori piața este în declin și într-adevăr avem și un număr redus de concurenți, doar că acolo nu este neapărat o problemă pentru poștă, ci pentru companiile care organizează licitații și felul în care sunt atribuite aceste licitații. În lumea industriei serviciilor poștale există mai multe posibilități prin care poți face business.
Noi ne dorim să rămânem numărul 1 și să avem o cotă de piață cât mai mare pe partea de trimiteri de scrisori. Am achiziționat și urmează să fie livrat la începutul lunii iunie un aparat modern de printat și împlicuit plicuri. Până acum noi am fost forțați să apelăm la diferite entități care puneau la dispoziție acest serviciu. Din iunie nu va mai fi cazul și vom putea să mergem cu costuri mai mici și profitabilitate mai mare pentru companii. Nu știu din ce motiv de 15 ani nu s-a cumărat această tehnologie, dar, din fericire, de astă-vară am demarat procedura, am trecut prin toată birocrația, a fost atribuit contractul, s-a dat comanda, acum pregătim spațiul și în 2-3 luni îl putem instala. După asta putem să mergem și să câștigăm aceste licitații.
Până de curând poșta nici măcar nu solicita documentația pe care o aducea un concurent. Pur și simplu pierdea licitația și mergea mai departe. Nu erau verificate detaliile oferite în oferta concurentului, cu ce preț s-a venit. Am început să facem asta și să vedem ce se întâmplă acolo și în ultima perioadă avem mai multe licitații câștigate prin care pur și simplu concurenții noștri au fost descalificați pentru că nu îndeplineau anumite criterii. Nu poți să vii la licitație cu o firmă de distribuire care are un angajat. Contestăm licitațiile, atragem atenția autorităților care inițiază aceste licitații, astfel încât să avem cu adevărat un cuvânt de spus pe partea de volume și vă spun că acest lucru se simte.
R: Ce investiții noi pregătiți pe plan local?V.S: La nivel macro sunt două zone profitabile pentru poștă: Bucureștiul și Clujul. Va exista o prioritizare a dezvoltării companiei mai ales pe zonele acestea unde există profitabilitate. Am pregătit o investiție pentru renovarea clădirii, vorbim despre fațadă, acoperiș, geamuri. În perioada următoare vom urca oferta și în SICAP și sper să existe un proces de atribuire cât mai rapid ca să putem să ne apucăm de treabă.
