Cîțu calcă pe urmele lui Emil Boc. Inițiativa ar putea restrânge dreptul la vot

Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat că și-ar dori să comaseze alegerile locale și cele parlamentare din anul 2024, adică să se desfășoare la aceeași dată. Cu toate acestea, în 2012, când Emil Boc ocupa funcția de premier, actualul primar al municipiului Cluj-Napoca a propus o inițiativă similară, însă Curtea Constituțională (CCR) a spus că nu este posibil.

„Eu asa aș vrea. Deciziile CCR pot fi interpretate. Vă spun că vom avea calea legală, dacă există voința politică, ca în 2024 să avem alegerile comasate”, a declarat miercuri liderul PNL.

Argumentele lui sunt că în 2024 sunt patru scrutine – europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale – iar comasarea ar reduce cheltuielile.

„Avantajul ar fi că ar fi mai puține costuri pentru România. În 2024 sunt patru tipuri de alegeri, toate costisitoare”, a spus el.

CCR a declarat, în 2012, neconstituțională comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare

Argumentele lui sunt desființate însă de o decizie a Curții Constituționale din 2012. La vremea respectivă, Emil Boc ca premier și-a asumat răspunderea pe un proiect de lege care prevedea organizarea alegerilor locale și parlamentare la aceeași dată. CCR a declarat-o neconstituțională. Dincolo de modalitatea de adoptare a legii, prin asumare, considerată neconstituțională, judecătorii au venit și cu alte argumente de neconstituționalitate intrisecă.

Astfel, ei au precizat numărul mare de buletine de vot, mai exact 6, pot determina dificultăți în exercitarea dreptului de vot care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea acestui drept.

Cât privește reducerea cheltuielilor, Curtea Constituțională spune că „nu se pot constitui însă în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept”.

De asemenea, CCR a constatat că o comasare a alegerilor locale și parlamentare duce la încălcarea dreptului de a fi ales, în condițiile în care o persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar şi pentru un mandat de deputat sau de senator şi nici pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi pentru un mandat de deputat sau de senator. (textul integral al deciziei Curții Constituționale AICI)

Extrase din decizia Curții Constituționale

• Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne.
• Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor.
• Acestea sunt şi raţiunile practice care fundamentează o altă regulă prevăzută de Codul bunelor practici în materie electorală, şi anume aceea ca procedura de votare să rămână cât mai simplă, pentru a lăsa deplină libertate alegătorilor de a-şi exprima voinţa şi a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot şi la alegeri libere.
• Curtea reţine că o procedură greoaie de vot, determinată de numărul mare de buletine de vot, ca şi autorităţile publice diferite cu privire la care alegatorii trebuie să îşi manifeste în acelaşi timp opţiunea, pot avea ca efect împiedicarea liberei exprimări a opiniei acestora.
• Curtea constată că, potrivit expunerii de motive a legii, raţiunea organizării alegerilor locale şi a celor parlamentare din anul 2012 la aceeaşi dată este, în esenţă, reducerea cheltuielilor bugetare, impusă de contextul economic actual, implicând şi suportarea acestora din acelaşi buget – cel de stat. Importanţa şi necesitatea măsurilor de reducere a cheltuielilor bugetare într-un context de criză economică – incontestabile de altfel – nu se pot constitui însă în argumente care să susţină, în orice condiţii, restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau ale unor libertăţi sau care să susţină măsuri de natură a afecta principii fundamentale ale statului de drept.
• Faţă de cele reţinute în expunerea de motive, Curtea a transmis Guvernului, cu adresa nr.459 din 19 ianuarie 2012, solicitarea de a comunica o estimare a impactului financiar asupra bugetului general consolidat în ipoteza organizării la date diferite a alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi pentru cele parlamentare, precum şi costurile organizării celor două categorii de alegeri la aceeaşi dată, S-a solicitat, totodată, comunicarea
• cheltuielilor efective pe care le-ar presupune cele două categorii de alegeri, precum şi costurile colaterale pe care le-ar putea genera desfăşurarea a două rânduri de campanii electorale.
• Cu adresa înregistrată la Curtea Constituţională cu nr.611 din 24 ianuarie 2012, Guvernul a transmis costurile publice pentru organizarea celor două categorii de alegeri la date diferite (cca. 348,5 milioane lei), respectiv la aceeaşi dată (cca. 191,7 milioane lei), precum şi suma astfel economisită (cca. 156,8 milioane lei). Aceste date nu au adus elemente concludente, în raport cu expunerea de motive a legii, care să justifice organizarea alegerilor parlamentare şi locale la aceeaşi dată.
• Curtea mai reţine că organizarea la aceeaşi dată a celor două categorii de alegeri determină încălcarea dreptului de a fi ales, prevăzut de art.37 din Constituţie. Aceasta întrucât există situaţii în care un candidat care nu a câştigat un mandat de ales local (primar sau preşedinte de consiliu judeţean) să îşi exprime dorinţa de a participa la alegerile naţionale pentru un mandat de parlamentar (deputat sau senator), lucru perfect posibil, dar numai în cazul unor alegeri care se desfăşoară la date diferite.
• Or, legea criticată prevede că, în cazul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Parlament la aceeaşi dată cu alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, o persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar şi pentru un mandat de deputat sau de senator şi nici pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean şi pentru un mandat de deputat sau de senator.

Sursa: hotnews.ro

Citește și: Armata Rusă a distrus un laborator al centralei nucleare de la Cernobîl