Problema balastierelor și a exploatării agregatelor minerale din lacurile, malurile, luncile şi terasele cursurilor de apă este una tot mai apăsătoare de la un an la altul și în fața căreia autoritățile fac ce știu mai bine: ridică din umeri și fac promisiuni pe care nu le pot onora.
În comparație cu alte state europene, România nu are o lege clară care să definească cum se valorifică și pe mâna cui lasă resursele minerale. Așa cum se întâmplă într-un sat fără câini, cei mai mulți profită de această lacună legislativă și își dezvoltă afaceri extrem de profitabile prin exploatarea balastului – un material imperios necesar în construcții sau în realizarea drumurilor. Cum materialul este extrem de cerut, mai ales dacă ne referim la județul Cluj unde se construiește pe bandă rulantă, cei care dețin astfel de afaceri exploatează fără milă, fără avizele necesare și fără teama că vor fi prinși, că doar cine se obosește să-i ia la rost.
Radarul Balastierelor, în teste de 2 ani
Ministerul Mediului a pus bazele unui proiect denumit pompos Radarul Balastierelor, după modelul Radarul Pădurilor, care ar urma să folosească imagini din satelit pentru a stopa dezastrele ecologice de pe râurile din țară.
La sfârșitul anului 2020, Ministerul Mediului anunța cu entuziasm că „în foarte scurt timp, România va beneficia de cel mai modern sistem informatic de monitorizare a exploatării și transportului de agregate minerale.
Echipa de dezvoltare a prezentat astăzi ministului Costel Alexe, directorului general al Administrației Naționale Apele Române, Ervin Molnar și specialiștilor din minister și ANAR, versiunea finală a sistemului informatic. Aplicația urmează să intre în faza de testare.
Cei care exploatează ilegal balast din albiile râurilor produc pagube iremediabile atât ecosistemelor acvatice cât și lucrărilor hidrotehnice sau infrastructurii rutiere.
Fiecare român va putea contribui la stoparea exploatărilor ilegale de agregate minerale. Odată cu implementarea noului sistem, oricine va putea verifica, după numărul de înmatriculare, dacă un astfel de transport deține aviz legal.”, însă acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de azi.
O altă problemă este faptul că tot mai multe balastiere funcționează fără permisul de exploatare și pe lângă asta, malurile exploatate nu sunt întăbulate.
Procedura de cadastrare se desfășoară cu viteza melcului
Administraţia Naţională “Apele Române” are în administrare: 78.905 km cursuri de apă, 295,6 mii ha suprafaţă de teren cu ape, 270 lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliarde mc, din care 114 lacuri cu acumulare nepermanentă. Astfel, reporterii Gazeta de Cluj le-au trimis o solicitare în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile publice celor de la Administrația Bazinală de Apă Someș-Tisa (ABAST) prin care am cerut să ni se comunice dacă a început procesul de cadastrare a malurilor de pe teritoriul aflat în administrația ABAST, câte dintre lucrările de cadastrare au fost finalizate și câte sunt în curs de finalizare, dar și dacă ABAST a concesionat terenuri/maluri către exploatării de resurse minerale sau dacă au fost organizate licitații în acest sens.
În urma solicitării ni s-a răspuns că procesul de cadastrare a început și în perioada 2020 -2021, au fost finalizate 27 de lucrări de cadastrare pe albia minoră a râului Someș.
„Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa a început procesul de înscriere în Sistemul Integrat de Carte Funciară a albiilor minore și a lacurilor de acumulare aflate în administrare, conform Atlasului Cadastral ediția 1992.
În perioada 2020-2021, ABA Someş-Tisa a finalizat 27 de lucrări de cadastrare pe albia minoră a râului Someș, pe raza următoarelor unități administrativ teritoriale: Odoreu, Paulești, Culciu (județul Satu Mare); Napradea, Someș Odorhei, Benesat, Orașul Nou, Călinești Oaş, Borsa (județul Sălaj). La nivelul instituţiei se află în curs de finalizare 3 lucrări de cadastrare pe albia minoră a râului Someș, pe raza următoarelor unități administrativ teritoriale: Sălsig și Mireșu Mare (județul Maramureș), Braniştea (județul Bistrița-Năsăud), Culciu (județul Satu Mare).”
Cât despre posibilitatea de a concesiona terenuri/maluri către exploatării de resurse minerale și organizarea licitațiilor în acest sens, ABAST ne-a răspuns că „nu are dreptul de a concesiona bunuri din domeniul public al statului”.
Balastierele ilegale fentează autoritățile
Resursele minerale aflate în proprietatea statului pot fi exploatate și valorificate numai în baza unui permis de exploatare, un documentul ce oferă dreptul la exploatare a unui perimetru a cărui coordonate topogeodezice sunt cunoscute.
Permisul de exploatare este emis de Agenția Națională Pentru Resurse Minerale (ANRM). Pe langa dreptul la exploatare a unui perimetru mai este nevoie de dreptul la proprietate (contract de vanzare-cumparare, contract de închiriere, etc).
Pentru a deschide o balastieră, pe lângă permisul de exploatare mai e nevoie de: autorizație de mediu, autorizație de gospodarirea apelor și autorizație de construire.
Deschiderea unei balastiere presupune costuri extrem de ridicate, dacă ne gândim că o asemenea afacere presupune utilizarea mai multor utilaje pentru extragerea resurselor minerale care nu sunt deloc ieftine. De asemenea, este nevoie de un teren care poate fi exploatat, prețul pornind de la 1 euro/mp, la care se adaugă costul de exploatare (cca 1 euro/tona) și plata redevenței miniere (0,5 euro/mc). Birocrația și costurile ridicate îi determină pe tot mai mulți afaceriști să ocolească legea și să exploateze după bunul plac. Problema este că nisipul și balastul sunt resurse minerale epuizabile și costul transportului depășește uneori costul balastului, astfel chiar și cei mai responsabili se văd nevoiți să-și încalce perimetrul și să identifice o resursă la o distanță cât mai mică ca să nu fie nevoiți să-și închidă afacerile.
Autorităţile competente au recunoscut public că sunt depăşite de situaţie, iar controlul neanunțat la balastiere nu mai este suficient. Până măsurile necesare vor fi luate balastierele care exploatează ilegal resurse minerale vor determina un dezastru ecologic fără precedent.
Administrațiile locale beneficiază de redevențele din exploatarea resurselor minerale
Prin Hotărârea de Guvern nr. 70/2022 s-a decis că administrațiile locale beneficiază de redevențele obţinute prin concesionare din activităţi de exploatare a resurselor la suprafaţă ale statului şi a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase. Astfel, 45% din redevențele încasate pentru exploatările miniere de suprafață vor reveni primăriilor pe raza cărora funcționează aceste exploatări și 35% din aceste redevențe vor reveni consiliilor județene pe raza cărora ele sunt localizate.
