Criza energetică ar putea lua sfârșit. Construcția hidrocentralelor abandonate va fi reluată

Criza energetică și dorința obținerii independenței energetice față de Rusia în contextul războiului din Ucraina i-au determinat pe politicieni să voteze în Parlamentul României legea care permite reluarea construcțiilor pentru hidrocentralele românești din arii protejate.

Proiectul de lege, care modifică ordonanța din 2007 asupra ariilor protejate, a fost inițiat de PSD și nu dă dreptul la construirea de hidrocentrale noi în ariile protejate, ci la finalizarea celor construite deja în proporție de peste 60%, în plus vor fi scoase din zona ariilor protejate amenajările hidrotehnice și va fi asigurată o distanță de protecție de 100 de metri între acestea și restul ariei protejate. 

Peste 1 miliard de euro, aruncat pe apa sâmbetei

Statul român a investit peste 1 miliard de euro în hidrocentralele construite înainte ca zonele pe care au fost amplasate să fie declarate arii protejate, bani aruncați pe apa sâmbetei dacă lucrările nu vor fi reluate. Cele mai importante investiții fac referire la hidrocentrala de pe Valea Răstoliţei, în Munţii Călimani, care a fost realizată în proporție de 92%, pentru care s-au cheltuit peste 200 de milioane de euro și care poate produce, lunar, peste 9.000 MWh. Chiar dacă lucrările erau aproape de final, hidrocentrala a fost abandonată, după ce activiștii de mediu au făcut mai multe demersuri, susținând că s-ar pune în pericol habitatul şi chiar existenţa lostriţei.

Abandonate au fost hidrocentralele Bumbești (realizată 90%) și Dumitra (realizată 98%), de pe Valea Jiului, pentru care s-au cheltuit deja peste 155 de milioane de euro și care pot aduce în sistem peste 21.000 de MWh, în fiecare lună.  Construcția lor a început în anii 2000, însă în anul 2017 lucrările s-au oprit, pe motiv că zona Defileul Jiului fusese declarat între timp arie naturală protejată, iar în baza noului statut, organizaţiile de mediu au contestat autorizaţiile emise şi au avut câştig de cauză.

Numai funcționarea acestor hidrocentrale ar putea alimenta peste 300.000 de locuințe din țara noastră, un număr deloc de neglijat, având în vedere că ne confruntăm cu o criză energetică de proporții, facturile la energie au crescut simțitor, iar plafonarea nu face altceva decât să scadă câțiva lei din suma de plată și să-i adauge în altă parte. Astfel, la final, banii vor fi plătiți tot din buzunarele românilor. Pe lângă aceste aspecte, la numai câțiva zeci de kilometri de țara noastră se dau lupte crâncene între Ucraina și Rusia și faptul că încă depindem energetic de Rusia nu face altceva decât să provoace o și mai mare instabilitate energetică, fapte surprinse și în expunerea de motive care stă la temelia proiectului legislativ. 

„Creşterea exponenţială a tarifelor la energie electrică şi gaze naturale înregistrată în ultimele luni a determinat analizarea atentă, atât la nivel parlamentar, cât şi la nivel guvernamental, a principalelor cauze care au generat perturbarea pieţei, cu efecte dezastruoase asupra consumatorilor finali şi a agenţilor economici”, se arată în expunerea de motive.

Astfel, iniţiatorii susţin că un pas în „accelerarea ritmului investiţional, cu rezultate eficiente pe termen scurt şi mediu, ar fi finalizarea proiectelor investiţionale care, deşi se află într-o fază avansată de executare, sunt în prezent blocate din motive procedurale ori ca urmare a unor sincope legislative. (…) soluţia care s-a desprins a fost intervenţia legislativă punctuală astfel încât să fie posibilă modificare limitelor ariilor naturale protejate dacă, pentru suprafeţele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate fie prin Hotărâre a Guvernului, fie prin Decrete de stat, obiective de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice”, potrivit expunerii de motive.

Legea a fost adoptată cu 233 de voturi „pentru”, 47 de voturi „împotrivă” și 5 „abțineri” și, după cum era de așteptat, având în vedere că hidrocentralele sunt construite în arii protejate,  s-au stârnit discuții acide. 

România riscă un infringement

În primă fază, activiștii de mediu au atras atenția că punerea în funcțiune a hidrocentralelor ar putea avea efecte devastatoare asupra mediului fără ca energia produsă să fie măcar una semnificativă. În plus, activiștii susțin că România riscă un infringement dacă schimbă limitele ariilor protejate pentru a permite reluarea lucrărilor la hidrocentralele aprobate până în 2007.

De asemenea, USR a atacat la Curtea Constituțională legea trecută de Parlament prin care se permite finalizarea hidrocentralelor care au fost construite în proporție de peste 60%, invocând 11 argumente de neconstituţionalitate, între acestea fiind încălcarea principiului bicameralismului, în condiţiile în care există diferenţe majore de conţinut juridic între forma adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, şi forma adoptată de Camera Deputaţilor. 

Mai mult, USR susține că „această lege este extrem de nocivă şi lasă cale liberă pentru finalizarea şi funcţionarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. (…) Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. E ca şi cum ţi-ai tăia o mână şi ai arunca-o din balon ca să mai scapi de balast.”, acuzând majoritatea parlamentară că „apără interesele băieţilor deştepţi din energie şi îi scapă de răspundere penală pe cei care au cheltuit circa 300 milioane de euro în proiecte ilegale”. 

Curtea Constituţională a stabilit că va dezbate pe 4 mai sesizarea USR pe proiectul de lege prin care PSD, PNL, UDMR şi AUR au dat undă verde construirii de hidrocentrale în ariile protejate.

În urma demersului făcut de USR, PSD a precizat că „acele hidrocentrale deja există în ariile protejate, unele dintre ele fiind construite în proporţie de peste 90%. Prin urmare, blocarea finalizării lor nu rezolvă cu nimic situaţia din acele zone. Din perspectiva protecţiei mediului înconjurător este preferabil să ai o structură finalizată şi funcţională, decât una dezafectată şi abandonată”

Câtă energie ar produce aceste hidrocentrale?

Principalele hidrocentrale construite și abandonate care intră sub incidența noii legi sunt cele de la Bumbești și Dumitra, din Valea Jiului, și cel de la Răstolița, din munții Călimani. Potrivit celor mai recente cifre de la Hidroelectrica, Răstolița va avea o putere instalată de 35,3 MW, Dumitra, de 21 MW iar Bumbești, de 41 MW.

Din totalul de putere instalată în capacitățile de producție de energie electrică la acest moment (18.538 MW, potrivit ANRE), ar reprezenta aproximativ 0,5%.

Ca energie livrată, cele 3 hidrocentrale ar ajunge la 376 GWh/an, adică în jur de 0,6% din producția de energie electrică a României în acest moment.