Mii de dosare lăsate baltă în instanțe clujene din lipsă de probe

Pe rolul Tribunalului Cluj sunt mii de dosare penale în care procurorii cer renunțarea la urmărirea penală care se declanșează prin depunerea unei plângeri sau prin sesizarea poliției. Indiferent că este vorba despre cazuri de furt de bani de pe carduri, furtul unei biciclete, accesul ilegal la un sistem informatic, furtul pentru folosul propriu, dacă procurorii nu au dovezile pe masă, dosarul se închide printr-o soluție de confirmare la urmărirea penală și păgubitul rămâne cu ochii în soare. Pe rolul Tribunalul Cluj la sfârșitul acestei săptămâni existau 1470 de dosare în care Parchetul formulase acest tip de cereri.

Mulți dintre clujenii care ajung să fie furați cu sume modice de bani, de câteva sute de lei, sau cărora le sunt sustrase obiecte cu o valoare mică rămân cu ochii în soare pentru că procurorii cer închiderea dosarelor de urmărire penală printr-o soluție de renunțare la urmărirea penală. În 99% din cazuri judecătorii acceptă închiderea dosarului în acest fel.

Spre exemplu, clujeanca Alina B. a făcut o plângere penală pentru că, în mai multe rânduri persoane neidentificate i-au retras, fără ca să își dea consimțământul, sume de bani de aproximativ 15-20 de lire sterline. Până să se prindă de acest lucru, paguba ajunsese la 120 de lire sterline, așa că a mers la poliție și a depus o plângere penală. Pentru că nu avea multe date de oferit, cercetarea penală a început ”in rem” adică ancheta viza autori necunoscuți.

Potrivit declarației sale, în afară de tranzacțiile sesizate ca fiind frauduloase, aceasta a folosit respectivul card în străinătate, în luna ianuarie 2019, mai precis în Marea Britanie pentru a achiziționa un bilet de tren în valoare de 52,8 lire sterline (aproximativ 275 lei).

Din analiza extraselor de cont privind tranzacțiile efectuate rezultă că operațiunile neautorizate au fost efectuate către operatori din Marea Britanie și au constat în opt tranzacții în cuantum de 15 lire sterline fiecare, însumând valoarea totală de 120 lire sterline (aproximativ 630 lei), tranzacții pe care persoana vătămată nu le-a efectuat și nu le recunoaște.

Pentru sume de bani cu o valoare atât de mică, procurorii nu au mai continuat ancheta pentru a descoperi cine i-a furat clujencei banii.

În motivarea soluției emise ei au scris că ”având în vedere că prin ordonanța de începere a urmăririi penale nu s-a reținut forma continuată a infracțiunilor de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos și acces ilegal la un sistem informatic deși organele judiciare au avut în vedere folosirea cu mai multe ocazii diferite a datelor cardului bancar al persoanei vătămate, a dispus schimbarea încadrării juridice în acest sens. (…) Analizând interesul public pentru urmărirea penală a faptelor observăm că timpul scurs de la data săvârșirii și imposibilitatea administrării altor mijloace de probă în vederea stabilirii identității autorilor determină concluzia necesității opririi investigației penale. Deși pericolul social al faptelor nu este neglijabil, având în vedere modul de comitere și urmările produse, aceste împrejurări sunt insuficiente pentru a justifica continuarea urmăririi penale în raport cu posibilitățile limitate de tragere la răspundere penală a autorilor. Un alt aspect important este faptul că mijloacele de probă administrate până în prezent nu permit dezvoltarea anchetei penale pentru identificarea autorului faptelor, iar prejudiciul produs persoanei vătămate a fost reparat.

Prin urmare, judecătorul apreciază alături de procurorul de caz că, faţă de conţinutul şi împrejurările concrete de săvârşire a faptelor, faţă de faptul că în cauză nu mai este posibilă administrarea altor probe, iar din cele deja administrate nu s-a putut ajunge la identificarea autorului, dar şi că persoana vătămată a fost dezdăunată şi astfel nu se constituie parte civilă în cauză, se impune renunţarea la urmărirea penală fiind aplicabile disp. art. 318 al. l C.pr.pen”, se arată în dosar.

Au furat alocația unui copil de 9 ani

Un alt clujean a reclamat faptul că ”pagina sa Facebook a fost deturnată de un alt cont de Facebook utilizat de persoane necunoscute care au procedat la efectuarea de operațiuni frauduloase folosind cardul bancar asociat de persoana vătămată paginii respective, constând în tranzacționarea sumei de 455,87 de lei din contul persoanei vătămate în vederea plății pentru promovarea unei alte pagini de Facebook (alta decât a persoanei vătămate) care aparent ar oferi articole de bucătărie”.

Procurorii au deschis dosarul penal vizând infracțiunile de efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos, pedepsită cu închisoarea de la 2 la 7 ani, și acces ilegal la un sistem informatic, faptă penală pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.

Însă, ”mijloacele de probă administrate până în prezent nu permit dezvoltarea anchetei penale pentru identificarea autorului faptelor, iar prejudiciul produs persoanei vătămate a fost reparat”, așa că făptuitorii nu pot fi prinși. Drept urmare, procurorii au cerut pe considerentele enumerate anterior renunțarea la urmărirea penală, iar judecătorul a acceptat soluția.

Un alt clujean a reclamat faptul că de pe cardul pe care primește alocația copilului, în vârstă de 9 ani, cont alimentat doar de către Agenția Județeană de plăți Inspecție Socială au dispărut banii.

Potrivit referatului făcut de procurori, ”în vara anului 2018 respectiv în data de 25 august, soțul victimei a efectuat cu încuviințarea beneficiarei cardului, 2 tranzacții a 4,69 lei fiecare, în favoarea google play app, iar în luna ianuarie 2019 când a dorit să retragă alocația fiului său de pe acel card, a constatat că a mai avut un sold de 30 de lei”.

Pe extrasul de cont bancar s-a observat că au fost retrase mai multe sume totalizând 239,79 lei, de fiecare dată sumele fiind virate către același beneficiar, respectiv BR GOOGLE *Google Play/helppay, tranzacții pe care omul nu le-a făcut.

Și în acest caz procurorii au rezolvat dosarul prin renunțare la urmărirea penală.

”În majoritatea cazurilor, cei care ajung în această situație sunt, de regulă, despăgubiți de bancă. Ulterior, fiind vorba despre o sumă mică de bani, banca nu mai încearcă să găsească vinovații, așa cu nu depune, la rândul ei, plângere pentru depistarea făptașilor. Pe lângă acest tip de fraude sau furturi informatice, mai sunt cele clasice în care oamenii fură lucruri cu o valoare redusă. Biciclete cu o valoare mică, haine lăsate la uscat în fața blocurilor, odată cineva chiar a venit și a depus plângere pentru că i s-a furat umbrela și spunea că are o valoare sentimentală, sau tomberoane, etc, în toate aceste situații, când practic, investigația ar costa mai mult decât valoare bunului, se merge pe renunțarea la cercetarea penală”, explică un anchetator din cadrul poliției clujene.

În ce cazuri se poate renunța la urmărirea penală

Potrivit art 318 din Codul de procedură penală,  renunţarea la urmărirea penală poate avea loc în următoarele situații:

În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de conţinutul faptei, de modul şi mijloacele de săvârşire, de scopul urmărit şi de împrejurările concrete de săvârşire, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acestuia.

Renunţarea la urmărirea penală poate avea loc numai după punerea în mişcare a acţiunii penale şi înainte de sesizarea camerei preliminare.

Procurorul dispune ca inculpatul să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii: să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia; să ceară public scuze persoanei vătămate;  să îşi îndeplinească obligaţiile de întreţinere scadente; să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă.