Coșmarul moților a început în anul 2017, după ce lucrările de înregistrare sistematică a proprietăților imobiliare din comuna Horea, județul Alba, demarate în cadrul proiectului privind Completarea Sprijinului Financiar acordat de Uniunea Europeană pentru Restructurarea Agriculturii (CESAR) au fost finalizate. Cu toate că proiectul trebuia să vină în sprijinul oamenilor, în urma intabularilor locuitorii comunei Horea au rămas fără proprietăți, terenurile și casele lor fiind înscrise pe Primăria Horea, pe composesoratul din localitate sau pe numele altor persoane decât proprietarii de drept.
Oamenii ne-am relatat că în noile titluri de proprietate au fost trecute alte suprafețe decât cele reale, li s-a schimbat geometria din teren, drumurile existente au fost șterse de pe hartă, iar în locul lor au apărut altele noi pe unde nimeni nu s-ar fi gândit. Mai grav este că locuitorii spun că autoritățile le-au transmis că se află în această situație din cauză că nu au votat cu cine ar fi trebuit.
„În perioada respectivă s-au făcut diferite contestații, însă așa au mers lucrurile la Primărie, încât o mare parte din contestații nu au fost înregistrate. Au luat sesizările, ne-au spus că se rezolvă, dar nu au dat niciun număr de înregistrare oamenilor, iar în alte cazuri s-a dat un număr de înregistrare, dar nu s-a primit niciun răspuns din partea primăriei din anul 2017. Când mergem să cerem explicații de la primărie ni se spune să stăm liniștiți că nu ne ia nimeni suprafața. Păi cum să nu ne-o ia când noi nu mai suntem proprietari în noile extrase de carte funciară, este altcineva. Mie mi-au fost luate peste 3 ha de teren care au fost împărțite la primărie, la composesoratul Arada și o altă suprafață a fost trecută pe un vecin decedat de peste 20 de ani. Problema este mult mai gravă, pe terenul care a fost trecut pe vecinul decedat există un drum de care se folosesc 5-6 familii și în urmă cu o lună, când am făcut o cerere la cabinetul primului-ministru să repare drumul pentru că nu putem să mergem acasă cu mașina și numai acum am știut când am primit un răspuns de la primărie că drumul a fost șters de pe hartă. M-am înscris în audiență la domnul subprefect acum două săptămâni și când m-am prezentat la instituție am fost întrebat ce probleme am, le-am spus de drum și am fost primit de doi consilieri, îmi pare rău că nu știu cum se numesc, care mi-au spus că nu am votat cu cine trebuia.”, a declarat Marin Neag, un locuitor al comunei Horea care a rămas fără proprietăți.
Măsurători făcute din pix
Localnici susțin că mai bine de 80% din intabulări s-au realizat eronat, fără a se face măsurători în prezența proprietarilor și a vecinilor, pe baza unor adeverințe false eliberate de Primăria Horea și a unor fise de interviu și declarații la fel de false. În 2017, imediat ce problemele au fost semnalate, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Alba susținea că există probleme dar nu sunt atât de grave, afirmând că au fost înscrise greșit 10% din imobilele ce au beneficiat de cadastrarea sistematică. Între timp, OCPI Alba s-a răzgândit și în momentul de față a admis că au fost realizate intabulari greșite în proporție de 40%.
„OCPI Alba a recunoscut că 40% dintre CF-urile eliberate au probleme, iar 60% sunt în regulă. Problema este că programul de cadastrare sistematică s-a închis și oamenii trebuie să scoată bani din propriul buzunar ca să rezolve problemele generate de autoritățile publice. Unii dintre proprietari s-au îndreptat în instanță ca să-și recupereze proprietăție. Unii au reușit, alții au pierdut procesele sub diferite forme, unele dintre ele discutabile. Cel mai grav este că am făcut și o plângere penală în care am expus problemele cu care ne confruntăm. Din 53 de persoane din care am depus plângere penală, numai 18 persoane au fost audiate. Vorbim de 53 de persoane care au avut curajul să depună plângere pentru că în realitate sunt mult mai mulți oameni în această situație, care nici în ziua de astăzi nu știu că au probleme. Avem un proces la Tribunalul Alba, am făcut o contestație în urma clasării dosarului, pentru că parchetul a legalizat hoția. Noi am cerut verificarea cărților funciare care sunt înființate în baza TP (cu categoria de folosință pădure) și dacă acestea corespund cu schița și fișa tehnică emise la data restituirii dreptului de proprietate în ani 90, fiind că la ora actuală sunt proprietari de păduri care au TP, dar pe suprafața respectivă s-a înscris o altă entitate. Mai mult, adresa de la Guvern, de la cabinetul primului ministru unde se menționează că se cunoștea problema și aveau obligația contractuală să o remedieze, cu toate acestea nu au făcut nimic și li s-a plătit.”, a declarat Radu Petrușel, consilier local în Horea.
Cărțile funciare sunt înființate prin înscriere în fals
Un alt aspect deloc de neglijat este modul în care s-au înființat mii de cărți funciare. Pe lângă nepăsarea autorităților și a firmei care s-a ocupat de cadastrare, Cornel&Cornel Topoexim, imobilele moților au fost intabulate în baza unui act emis de Primăria Horea care nu există, fapt ce rezultă dintr-o hotărâre definitivă judecătorească.
Avocatul Gheorghe Beleiu este reprezentantul celor 47 de persoane care încearcă să-și recupereze imobilele moștenite din moși strămoși, luate într-o singură zi printr-un act inexistent. Acesta a declarat că situația a fost băgată sub preș cu toate că autoritățile abilitate știau, puteau și trebuiau să rezolve problemele.
„S-au înființat sute sau chiar mii de cărți funciare în baza unui act administrativ emis de primăria Horea. Noi ne-am judecat în instanța de contencios administrativ și avem hotărâre judecătorească definitivă din care rezultă că acel act nu există. Cărțile funciare sunt înființate prin înscriere în fals. Mai mult, prin acea hotărâre, instanța ne-a comunicat că pentru acele aspecte cu privire la înscrisurile respective să ne adresăm cu o cerere pe latura penală, să ne adresăm parchetului. Un alt aspect legat de acele fișe de interviu care erau întocmite în relația cu posesorii, cu proprietarii când se înscriau în cartea funciară, ori nu sunt semnate de proprietari, sau posesori, ori sunt semnate de altcineva cu o semnătură în fals.
Mai mult, persoanele care și-au găsit proprietățile înscrise pe alte entități, s-au adresat în același an, în anul 2017, Guvernului României. La acel moment era vicepremier Sevil Shhaideh care a dat un răspuns și a spus că au înțeles problemele și erorile din cărțile funciare de la Horea și că OCPI Alba, împreună cu prestatorul vor remedia acele probleme, deoarece contractul cu prestatorul se afla încă în perioada de garanție de bună execuție. Cu toate acestea nu s-a întâmplat nimic de atunci și până acum. Prestatorul și-a primit banii, și-a primit garanția, problemele au rămas. Deși ei știau și aveau obligația nu au făcut nimic. Prestatorul în situația de față nu mai este ținut de niciun înscris prin care să fie obligat să remedieze problema pentru că nu mai este în perioada respectivă. Partea contractantă care reprezenta o autoritate a statului și pe de altă parte interesele cetățenilor, ANCPI, în condițiile în care știa, putea și trebuia, nu a făcut nimic.”, a declarat avocatul Gheorghe Beleiu.
Promisiuni presărate cu nepăsare
„Vă informăm că erorile apărute în rezultatele lucrărilor de înregistrare sistematică din comuna Horea au fost identificate de către specialistii noştri, iar conducerea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a luat toate măsurile necesare pentru corectarea lor de către Prestator cu ajutorul specialiştilor din Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Alba, având în vedere că este încă de actualitate garanția de bună execuție de un an de zile de la finalizarea lucrărilor pe care trebuie să o asigure executantul, conform prevederilor contractului de servicii. Corectarea erorilor apărute va fi efectuată în conformitate cu prevederile Regulamentului de avizare, recepție și înscriere în evidenţele de cadastru şi carte funciară din 09.07.2014, cu modificările ulterioare, aprobat prin Ordinul directorului general al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară nr. 700/2014, până la sfârşitul lunii octombrie 2017”, se arată în răspunsul dat de fostul vicepremier Sevil Shhaideh în anul 2017.
Cu toate acestea, au trecut aproape 5 ani de când problemele trebuiau să fie rezolvate, timp în care autoritățile nu au mișcat un deget, iar oamenii care au rămas fără imobile duc o luptă aprigă în instanță ca să le câștige. Cu dreptatea în mână, oamenii au fost purtați de la Ana la Caiafa între instituțiile statului, fiind nevoiți să cheltuiască sume exorbitante pentru a recâștiga ceva ce de fapt le aparține.
„Demersurile noastre nu au fost făcute dezinteresat. Noi ne-am adresat în scris OCPI Alba, ne-am adresat Guvernului României, ne-am adresat Prefecturii, nu s-a rezolvat nimic. Am ajuns să ne adresăm instanței de contencios administrativ să oblige OCPI Alba să rezolve aceste probleme. Instanța de contencios administrativ ne-a spus că nu este de competența ei și că trebuie să ne adresăm instanței de civil, că nu are competență materială. Ne-am adresat instanței de civil, sigur că în civil OCPI nu are calitate procesuală pasivă și nu ne putem judeca cu ei. Apoi am făcut o acțiune mixtă, civil-administrativă prin care am împins lucrurile ca până în cele din urmă să ne spună că sunt probleme, nu există actele de care se face vorbire și ca atare ne-au spus să ne adresăm parchetului cu plângere penală. Ne-am adresat parchetului, iar acum suntem în faza de plângere împotriva soluției procurorului la judecătorul de cameră preliminară, deoarece procurorul de caz a spus că nu există fapte penale acolo. Prim-procurorul a confirmat că nu există și acum noi suntem la judecătorul de cameră preliminară să arătăm că sunt fapte, deoarece nici procurorul de caz și nici prim-procurorul la plângerea împotriva soluției nu au vrut să se pronunțe și să se aplece asupra probelor și a aspectelor materiale care sunt acolo.”, a adăugat avocatul Gheorghe Beleiu.
Rezolvarea problemei ar putea aduce noi bătăi de cap pentru OCPI Alba
Petitorii au formulat o plângere împotriva ordonanței de clasare din data de 21.12.2021 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba, în care, s-a dispus clasarea cauzei cu privire la săvârşirea infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații, abuz în serviciu și neglijență în serviciu.
Ca răspuns, prim-procurorul a emis o ordonanță de respingere a plângerii în care a apreciat că „singurele nereguli ce rezultă din declarațiile persoanelor vătămate ar fi faptul că extrasele de carte funciară nu reflectă realitatea din teren, nicidecum indicarea în concret a unor fapte-acțiuni sau inacţiuni, ori înscrisuri prin intermediul cărora s-ar fi putut comite fapte de natură penală, de genul celor pentru care s-a început urmărirea penală, litigiul fiind evident de natură civilă”.
Oamenii au ajuns la concluzia că nu se dorește rezolvarea problemei în adevăratul sens al cuvântului, deoarece efectele soluționării ar putea genera costuri mari pentru instituțiile implicate.
„În primul rând, dacă din 7000 de proprietăți măsurate ai 40%, cât admite OCPI, să fie 3000 făcute aiurea, asta înseamna sa vină o firmă că tu nu mai ai garanția, trebuie contractat un nou prestator care trebuie să vină să măsoare 3000 de proprietăți, asta înseamnă că nimeni nu vine cu 200 de lei /ha plus cereri la alte echipe din cadrul OCPI, acești bani vor trebui dați de undeva. Și de unde , că dacă vine Curtea de Conturi si-i găsește că ei știau de problemele în perioada de garanție și nu le-au făcut, Curtea de Conturi o să le taie accesul la acești bani sau să îi oblige să-i dea din buzunar.”, au declarat locuitorii comunei Horea.
Ultima șansă pentru recuperarea proprietăților
Locuitorii comunei Horea care s-au trezit fără terenuri peste noapte au depus o plângere împotriva ordonanței de clasare prin care au solicitat desfiinţarea soluţiei atacate şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmării penale împotriva persoanelor vinovate de săvârșirea infracțiunilor de obținere ilegală de fonduri, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, fals în declarații, abuz în serviciu, neglijență în serviciu.
Motivând că soluţia dispusă nu este temeinică și legală, întrucât organele de urmărire penală, deși se susține că au fost ridicate mai multe documente de la diferite instituții și au fost audiate un număr de 18 persoane vătămate, nu au verificat conținutul și modul de întocmire în concret a acelor documente care, în fond, au stat la baza înființării de cărți funciare în care au fost înscrise în mod fals alte persoane fizice și juridice în calitate de proprietari sau posesori, asupra imobilelor deținute de către noi.
Mai mult, aceștia au expus și faptul că sunt sute sau chiar mii de cărți funciare noi în care se menționează că a fost înscris dreptul de proprietate sau posesia în temeiul actului administrativ nr. 4647/06.12.2012 – emis de către Primăria Comunei Horea, cu toate că acest act nu există.
„Subsemnații am arătat că prin actul administrativ nr. 4647/06.12.2012, emis de către Primăria Comunei Horea, au fost înființate cărți funciare noi și au fost întabulate în acestea persoane fizice și juridice, altele decât adevărații posesori sau proprietari ai respectivelor imobile, în condițiile în care acest act administrativ nu există, fapt dovedit prin sentința civilă definitivă, nr. 301/CAF/2020, pronunțată în dosarul nr. 1442/107/2020 de către Tribunalul Alba.”
Cele aproximativ 50 de persoane lăsate fără terenuri își pun toată speranța că sentința va fi una favorabilă și vor reuși să redevină proprietarii terenurilor pentru care au muncit pe brânci.
„Acum avem ultima șansă să ne recuperăm terenurile în acest proces penal. Dacă judecătorul o să dea o hotărâre judecătorească prin care să întoarcă dosarul înapoi la parchet și atunci să cerem strămutarea dosarului la un alt parchet, vom mai avea o speranță. Dacă nu, așa va rămâne situația. Rămân moții fără terenuri. Primarul ne-a spus că el nu este obligat să ne dea nouă explicații. Cum s-ar spune, ne pun să ne cumpărăm încă o dată terenul nostru pe care l-am cumpărat cu chin, cu vai. De la 10 ani sunt cu traista în spate și am trudit să-l dobândesc, acum trebuie să mai plătesc încă o dată. Cei de la primărie ne-au spus să ne vedem de treabă că nu vine nimeni să ne ceară sau să ne ia terenurile și să spunem mersi că nu mai trebuie să plătim taxe și impozite. Dar dacă mâine vreau să mă mut în altă parte și să vând tot e am, ce vând? Vând proprietatea comunei Horea? Că eu nu mai sunt proprietar.”, a declarat Rafila Neag, o altă persoană rămasă fără terenuri.
