Andrei Mihalca este profesor la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj, prorector responsabil cu relațiile internaționale în cadrul aceleiași universități, cercetător, iar de curând a fost ales în funcția de președinte al Colegiului European de Medicină Zoologică (ECZM), devenind primul veterinar român care deţine o astfel de funcţie, la nivel european. Într-un interviu acordat pentru Gazeta de Cluj, Andrei Mihalca a vorbit despre principalele proiecte în care s-a implicat, cele mai importante descoperiri, modul în care pandemia a influențat activitățile de cercetare, dar și principalele efecte ale războiului asupra științei.
Reporter: Care sunt cele mai recente descoperiri ale dumneavoastră?
Andrei Mihalca: Nu le-aș numi descoperirile mele, ci descoperirile noastre, pentru că eu nu am descoperit nimic de unul singur. Partea de cercetare este făcută, în general, de cercetătorii și doctoranzii mai tineri, iar eu coordonez cercetările pe care le discutăm, le publicăm împreună, mă ocup de obținerea fondurilor. Nu vreau să-mi asum de unul singur toate rezultatele, pentru că meritul este și al celorlalți colegi care participă și sunt autorii lucrărilor în care se publică aceste descoperiri. Noi, în general, lucrăm cu boli parazitare. Am descoperit tot mai multe specii noi pe care le-am descris, am semnalat în premieră pentru România foarte multe boli ale animalelor de companie, mai ales la câini și la pisici. Am elucidat câteva cicluri biologice ale unor paraziți pentru care acestea nu erau cunoscute. Am sintetizat mai multe tipuri de date la nivel european, pentru Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Am făcut un prim pas în demonstrarea posibilității transmiterii pestei porcine africane prin insecte hematofage care consumă sânge.
R: Care sunt principalele proiecte în care v-ați implicat în ultima perioadă?
Andrei Mihalca: Avem un proiect cu Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) pentru studiul pestei porcine africane, în special posibilitatea transmiterii prin vectori. Mai avem un proiect în derulare în colaborare cu WWF-România pe partea de sănătate a zimbrilor reintroduși în natură. Mai avem un proiect pe care îl finanțăm din surse proprii în Galapagos pentru conservarea leului de mare, în care analizăm riscul reprezentat de bolile transmise la aceștia de la câinii domestici. Mai avem un proiect în derulare ce vizează virusul encefalitei de căpușă, o boală care afectează oamenii, iar noi studiem răspândirea acesteia în România, în acest caz este vorba de un proiect privat, cu o companie privată. Mai avem un proiect general, lucrăm pe nematodozele respiratorii, pe boli parazitare ale aparatului respirator al carnivorelor sălbatice. De asemenea, mai avem un proiect european care se ocupă cu organizarea cursurilor, seminariilor, webinariilor, școli de vară, tot în domeniul bolilor transmise prin vectori. Sunt coordonatorul modulului de formare continuă Capacity Building la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC). Proiectul se numește VectorNet și se ocupă cu testări de produse clinice. Mai exact, companiile farmaceutice produc diferite medicamente pentru animale care trebuie testate clinic ca să vedem ce eficacitate au.
R: Credeți că România oferă suficient sprijin cercetătorilor?
Andrei Mihalca: Când vine vorba de cercetare, niciodată nu sunt suficienți bani. Evident că este loc de mai bine. România, din păcate, nu se află pe un loc fruntaș în topul țărilor europene în ceea ce privește procentul din produsul intern brut (PIB) care este alocat educației și cercetării în general.
R: Ce impact a avut pandemia în domeniul cercetărilor?
Andrei Mihalca: Pandemia a avut atât efecte directe, cât și indirecte. Foarte multe evenimente legate de domeniul științei, în special partea de comunicare a științei, conferințe, specializări, au avut foarte mult de suferit, deoarece s-au petrecut în mediul online, iar mediul online are anumite efecte secundare, mai ales asupra interacțiunii sociale. A fost foarte greu să-ți faci o nouă relație de cercetare virtuală cu o echipă, dacă nu poți să interacționezi față în față. Din acest motiv au fost și mai puține idei. În al doilea rând, din cauza crizei economice generate pandemie, a fost afectată finanțarea cercetărilor. Până la urmă, efectele generate de criza economică au afectat și costurile cercetărilor. De asemenea, ne-a fost afectată, mai ales în perioada de lockdown, libertatea de mișcare care a avut un efect negativ asupra ieșirilor în teren pe care le aveam planificate la vremea respectivă, deci am întârziat destul de mult cu anumite campanii de recoltare pe care trebuia să le facem.
R: Ce efecte credeți că va avea războiul din Ucraina asupra activităților de cercetare?
Andrei Mihalca: În cazul războiului, cu siguranță, vom fi afectați tot din punct de vedere economic, deoarece Guvernul acordă în această perioadă o mai mare atenție armatei, investițiilor din domeniul apărării în detrimentul altora și, de obicei, cercetarea este printre primele domenii afectate, fiind, din păcate, considerat un domeniu neesențial. Se taie de unde se poate.
Chiar dacă este un domeniu extrem de important, impactul cercetărilor nu este imediat. Problema cu care ne confruntăm noi acum este lipsa de know-how și lipsa de profesionalism în foarte multe domenii, iar asta vine din educația deficitară din urmă cu mult mai mulți ani, nu neapărat de acum. Discutăm de specialiști care ar fi trebuit să fi fost creați în urmă cu mulți ani. Autoritățile preferă să reducă finanțările în domenii în care efectele nu se văd imediat și nu au un impact electoral.
Noi avem o conferință extrem de importantă în Delta Dunării referitoare la căpușe. Este una dintre cele mai mari conferințe ce privesc domeniul căpușelor și bolile transmise de căpușe din lume. Am câștigat organizarea ei după o competiție aprigă. Ultima ediție s-a desfășurat în Australia, în urmă cu cinci ani. Cu toate că această conferință are loc din trei în trei ani și data inițială era stabilită în anul 2020, s-a amânat din cauza pandemiei pentru anul 2021, iar din aceleași motive a fost amânată încă o dată pentru anul 2022. Acum se poate ține, însă numărul de participanți este mult mai mic, nu mai pot lua parte la conferință pentru că fondurile alocate sunt din ce în ce mai mici, criza economică se manifestă la nivel global, nu numai la noi. În alte cazuri, cei care ar dori să participe la conferință nu sunt lăsați de instituții, motivând că ar fi o călătorie neesențială. De exemplu, Australia și Canada nu permit efectuarea de deplasări pentru conferințe din cauza riscului de infectare cu COVID-19. În plus, a intervenit și conflictul din Ucraina, iar zona în care se va desfășura conferința este foarte aproape de graniță, mulți sunt destul de reticenți să vină atât de aproape de război. Ar trebui să fie aproximativ 250 de participanți, cu toate acestea sper să ia parte la eveniment măcar 120 de persoane. De aemenea, impactul războiului se vede și în alte proiecte. Avem o școală de vară care are loc în fiecare an, în Delta Dunării, chiar pe granița cu Ucraina, în Chilia. Comparativ cu alți ani, interesul este din ce în ce mai scăzut.
