Lotul 1 al autostrăzii Sebeș-Turda, nodul Sebeș

După ce Curtea de Apel București a dispus reevaluarea ofertelor pentru segmentul de autostradă Chețani-Câmpia Turzii, clujenii mai au de așteptat ani buni până când vor putea circula pe Autostrada Transilvania până la Târgu Mureș. Judecătorii au admis plângerea constructorului Strabag și au dispus reevaluarea ofertelor. Ministerul Transporturilor (în mandatul Cătălin Drulă) a reziliat la începutul anului 2021 contractul cu antreprenorul Straco, lucrările fiind blocate la sub 40 %, fără nicio soluție legală de reluare a șantierului, nici măcar cu subcontractori.

În momentul de față, tronsonul Chețani -Câmpia Turzii din cadrul Autostrăzii Transilvania, este singura secțiune care mai lipsește pentru ca municipiile Cluj Napoca și Târgu Mureș să fie legate prin autostradă completă.

Acum, Compania de Drumuri este obligată prin decizia Curții de Apel București să reevalueze ofertele pentru ,,lotul Straco” de pe Autostrada Transilvania, instanța menținând, practic decizia Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor care a admis plângerea constructorului Strabag și a dispus reevaluarea ofertelor pentru lotul respectiv.

,,Vă amintesc că licitația fusese atribuită, imediat după preluarea Ministerului Transporturilor de către Sorin Grindeanu, Grupului Selina, asociere din care fac parte firme ale unui om de afaceri bihorean judecat pentru evaziune fiscală, spălare de bani și instigare la abuz. Reevaluarea va dura, conform discuției pe care am avut-o cu Directorul CNAIR, Cristian Pistol, între 2 și 4 săptămâni. Mă voi întoarce la minister, pentru a monitoriza progresul. Birocrația și interesele câtorva blochează de ani buni proiectarea si construcția unui tronson de 15.7km! Orice întârziere în plus, cauzată de noi piedici birocratice, e inacceptabilă.” a transmis deputatul USR Viorel Băltărețu.

Inițial, lucrările pentru lotul respectiv au fost câștigate de asocierea DRUM ASFALT SRL – OPR ASFALT SRL – OBRAS PUBLICAS Y RAGADIOS SA – TRAMECO SA – DRUMURI BIHOR SA.

Traseul total al Autostrăzii Transilvania este de 400 de km, iar în momentul de față sunt executați aproximativ 100 de km. În 2004, la semnarea contractului, prețul autostrăzii era de 2,8 miliarde euro, ultima actualizare a indicatorilor tehnico-economici, făcută în 2019, arăta că prețul actual al lucrării este de peste 5,4 miliarde euro. Pe deasupra, fiecare român s-a căutat prin buzunare atunci când statul român a fost pus să plătească despăgubiri de 60 milioane de dolari firmei Bechtel pentru că a fost reziliat contractul.

În spatele companiilor, un afacerist cu probleme penale

Firma Drum Asfalt, care tocmai a pierdut contractul prin decizia Curții de Apel București, îi aparține omului de afaceri Beniamin Rus. Inițial, el a fost condamnat, în prima instanță (Tribunalul Bihor), la patru ani de închisoare cu executare. Cu toate acestea, la Curtea de Apel Oradea instanța a decis că procesul trebuie rejudecat pentru că inculpații nu au beneficiat de prevederile CEDO.

Magistratul care a dispus rejudecarea procesului este Mihai Udroiu, fost consilier la DIICOT al Alinei Bica, fostul șef DIICOT judecat pentru corupție.

Acest magistrat a fost acuzat de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de jurnalistul Robert Turceasu pe blogul lui în decembrie 2014. Judecătorul Udroiu ar fi acceptat promisiunea primirii unei excursii în Dubai de la omul de afaceri Bogdan Buzăianu.

”Inculpații Kiss Alexandru-Iosif-Francisc, Bojtor Vilmos Laszlo și Rus Beneamin au conceput și pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăți comerciale înregistrate în România (Selina S.R.L. Oradea și Trameco S.A. Oradea) și Marea Britanie (Ariston Distribution Corporation LTD Londra), prin intermediul căruia a fost disimulată plata sumei de 100.000 euro.

Spălarea banilor a fost efectuată sub masca plății (de către Selina S.R.L. Oradea) a unor utilaje pe care Trameco S.A. Oradea le-a importat de la firme din Germania, prin intermediul societății Ariston Distribution Corporation LTD Londra, controlată de inculpatul Bojtor Vilmos-Laszlo.

Deși societățile din grupul Selina au negociat direct cu furnizorii germani, achiziția utilajelor a fost făcută prin intermediul societății paravan Ariston Distribution Corporation LTD Londra la prețuri cu circa 50% mai mari. Diferența de bani, în sumă de 100.000 euro, a fost retrasă din contul bancar al societății Ariston Distribution Corporation LTD Londra, în numerar, de inculpatul Bojtor Vilmos-Laszlo, care apoi a remis banii inculpatului Kiss Alexandru-Iosif-Francisc.

Cei 100.000 euro, spălați prin intermediul operațiunilor descrise mai sus, reprezintă foloase necuvenite pe care inculpatul Rus Beneamin, în calitate de proprietar și administrator al grupului de societăți Selina Oradea, le-a plătit inculpatului Kiss Alexandru-Iosif-Francisc pentru a-și exercita influența asupra funcționarilor implicați în derularea unor proceduri de achiziție publică, astfel încât acestea să fie adjudecate de firmele din grupul Selina.

În perioada 2005 – iulie 2006, inculpații Kiss Alexandru-Iosif-Francisc, Bojtor Vilmos-Laszlo și Rus Beneamin au conceput și pus în aplicare un mecanism financiar complex, implicând societăți din România (Selina S.R.L. Oradea și Trameco S.A. Oradea) și SUA (Wasleys Worldwide LLC Washington), prin intermediul căruia a fost disimulată plata sumei de aproximativ 702.375 euro.

Spălarea banilor a fost efectuată sub masca plății (de către Selina S.R.L. Oradea) a unor utilaje pe care Trameco S.A. le-a importat de la firme din Germania și Olanda, prin intermediul societății Wasleys Worldwide LLC Washington, controlată de inculpatul Bojtor Vilmos-Laszlo. Deși societățile din grupul Selina au negociat direct cu furnizorii germani și olandezi, achiziția utilajelor a fost făcută prin intermediul societății paravan Wasleys Worldwide LLC Washington la prețuri mult mai mari”, se arată în actul de trimitere în judecată.

Istoria Bechtel pe Autostrada Transilvania

La 19 decembrie 2003, Guvernul României, condus de Adrian Năstase, a aprobat mandatarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) la semnarea contractului de proiectare şi construire a autostrăzii cu investitorul selecţionat – compania Bechtel.

FMI a solicitat Guvernului într-un memorandum, încheiat pe 7 iulie 2004, un audit independent asupra preţurilor negociate pentru construirea autostrăzii, pentru a evalua în ce măsură acest proiect, finanţat integral prin fonduri bugetare, poate fi susţinut fiscal.

Preţul de 5,4 milioane de euro pe kilometru de autostradă a fost considerat prea mare, dar avocaţii angajaţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru negocierile cu Bechtel declarau că este un preţ bun pentru că Bechtel ceruse iniţial 6 milioane de euro pe kilometru. Până în martie 2005 s-a realizat o analiză a clauzelor contractuale, care au fost renegociate de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT), lucru care a determinat întreruperea lucrărilor la jumătatea anului 2005.

La 15 septembrie 2005, Bechtel a concediat 530 din cei 685 de angajaţi. MTCT finalizează o rundă de negocieri cu Bechtel la 22 decembrie 2005, în cadrul cărora statul român este de acord să plătească la începutul fiecărui an 30% din valoarea lucrărilor ce urmau a fi efectuate. Pentru 2006, Bechtel urma să primească un avans de cel mult 30 de milioane de euro.

După o întrevedere cu premierul Tăriceanu, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), Wolfgang Roth, a declarat că BEI îşi menţine decizia de a nu finanţa proiectul autostrăzii Braşov-Borş.

În februarie 2006 se semnează un acord de modificare a contractului de construire a autostrăzii Braşov – Cluj – Borş, conform căruia termenul de finalizare a lucrării se prelungeşte cu un an: până în decembrie 2013.

Bechtel reia lucrările la 19 iunie 2006, după ce, în luna mai, MTCT a plătit avansul de 30 de milioane de euro, convenit în urma negocierilor.

Noul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu a declarat că autostrada va fi terminată la termen, în 2012, adăugând că MTCT alocase 78 milioane euro pe 2006 pentru Autostrada Transilvania.

La 13 noiembrie 2010, Bechtel a reuşit să finalizeze, după şapte ani, ultimii 10 kilometri ai tronsonului Câmpia Turzii – Gilău, între Turda şi Câmpia Turzii. Singura secţiune deschisă traficului auto a fost finanţată integral cu sume de la bugetul de stat şi a costat 236 de milioane de euro.

O autostradă pierdută

Sunt 18 ani de când Guvernul Năstase a emis ordonanța prin care a fost posibilă semnarea contractului cu firma americană Bechtel pentru construirea Autostrăzii Transilvania. Ulterior, contractul s-a pierdut, Bechtel și-a strâns catrafusele și a plecat, iar guvernul a decis că cea mai bună soluție pentru continuarea proiectului este împărțirea lui pe segmente care vor fi licitate separat.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.