Ce nu fac magistrații pentru pensie! Un judecător clujean a încercat să sară o treaptă profesională, dar s-a împiedicat la ÎCCJ

Înainte de a ieși în pensie, fosta judecătoare Anca Groza, cu grad de Tribunal, a încercat să obțină un nivel profesional superior. A participat la un concurs pentru gradul de Curte de apel, dar nu a luat o notă de trecere. Cu un an înainte de a deveni pensionară, ea a deschis un proces împotriva CSM, Ministerului Justiției și a Ministerului de Finanțe în urma căruia spera la funcția vizată și la o pensie mai mare de 2.700 euro. Însă, acțiunea s-a terminat cu un verdict nefavorabil.

Pentru că împart dreptatea în stânga și în dreapta, judecătorii au unele dintre cele mai mari salarii publice din sistemul bugetar. Însă, întotdeauna poate fi loc de mai mult.

În 2020, cu un an înainte de a ieși în pensie, judecătoarea Anca Groza, cu grad de Tribunal, a încercat să avanseze la Curtea de apel și a participat la un examen. Însă, a pierdut la mustață!

Nota minimă era de 8, iar ea a obținut în urma aplicării baremului de punctaj 7,85.

A contestat rezultatul concursului și a cerut anularea baremului în baza căruia a fost punctată, dar CSM i-a respins cererea. Astfel că a deschis un proces împotriva CSM, a Ministerului Justiției și a Ministerului Finanțelor Publice.

În cadrul lui, judecătoarea Anca Groza a cerut anularea unor regulamente CSM privitoare la modalitatea în care se realizează concursurile pentru ocuparea funcțiilor și rezultatul concursului din doamna anului 2020, la care ea a luat o notă mai mică decât cea la care se așteptase.

De altfel, în cererea de chemare în judecată a celor trei instituții judecătoarea Groza a cerut emiterea unei hotărâri ”prin care să fie declarată admisă și consecutiv să fie recunoscută promovarea pe loc în grad profesional de curte de apel”. Pe deasupra, magistratul a cerut și plata sumelor reprezentând diferența dintre indemnizația cuvenită ca judecător cu grad de curte de apel și cea efectiv încasată.

Pe parcursul cererii de chemare în judecată, ea a încercat să dovedească că răspunsurile bifate de comisie ca valide la întrebările din cadrul examenului grilă la care a participat ar fi fost, de fapt, incorecte. Practic, în opinia clujencei, comisia din CSM care a organizat concursul a făcut gafe demne de studenții din anul I de la Drept.

În motivarea acțiunii, judecătoarea Groza a arătat că nota finală care i-a fost acordată în urma concursului a fost 7.85, însă nota finală ar fi trebuit să fie 8.00, situație în care reclamanta ar fi fost declarată admisă și consecutiv ar fi promovat în grad profesional de curte de apel.

”Dată fiind nelegalitatea actelor administrative contestate, drepturile și interesele subsemnatei au fost în mod grav lezate, fiindu-i afectat dreptul de a participa la un concurs de promovare efectivă, participarea la un astfel de concurs fiind condiționată de obținerea gradului de curte de apel la care am fost îndreptățită în urma concursului de promovare pe loc a judecătorilor în funcții de execuție desfășurat în perioada octombrie 2019 – ianuarie 2020”, se arată în cererea de chemare în judecată.

A dat în judecată degeaba două ministere

În replică, Ministerului Justiției a considerat că plângerea ar trebui respinsă. „Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul actului administrativ normativ, plângerea prealabilă poate fi formulată oricând. Reclamanta nu a formulat plângere prealabilă la Ministerul Justiției față de pretențiile formulate, care, de altfel, nici nu sunt formulate în raport de atribuțiile acestei instituții. Dispozițiile legale privind procedura prealabilă sunt imperativ prevăzute de lege, excepțiile sunt expres stabilite, astfel că reclamanta avea obligația de a formula plângere prealabilă anterior formulării acțiunii”, arată reprezentanții Ministerului Justiției.

Reprezentanții Ministerului Finanțelor au transmis că instituția la care lucrează este dată în judecată degeaba, pentru că nu are nicio calitate procesuală în această dispută.

”Niciun moment Ministerul finanțelor Publice nu este deținătorul unei obligații de rezultat, constând în alocarea efectivă a unor sume către solicitantă, astfel că, o hotărâre judecătorească prin care acesta ar fi obligat la acest lucru, reprezintă în opinia noastră o modificare sau completare a legii, ceea ce echivalează cu încălcarea principiului separației puterilor în stat, principiu reglementat de art.1 alin.4 din Constituția României”, se arată în poziția ministerului.

De asemenea, reprezentanții CSM au transmis că acțiunea fostei judecătoare nu are niciun fundament juridic. ”Susținerile reclamantei nu au niciun fundament juridic, aceasta nedovedind vreo vătămare în drepturile sale prevăzute de lege, promovarea în funcții de execuție pe loc a judecătorilor fiind realizată în funcție de notele obținute de candidați, în limita numărului de locuri aprobat anual de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. (…) Practic, reclamanta solicită reanalizarea răspunsului stabilit pentru una dintre întrebările din concurs, fiind în dezacord cu baremul final stabilit potrivit legii, solicitare nepermisă de lege. (…) Împrejurarea că un candidat este declarat respins la un concurs nu poate reprezenta o dovadă a producerii unor daune, în speță neexistând un drept de a promova, ci doar o vocație, condiționată de îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru a fi declarat admis în urma unui concurs”, arată CSM.

Curtea de Apel Cluj a respins plângerea făcută de fostul magistrat.

”Respinge acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Groza Anca Maria în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Justiției şi Ministerul Finanțelor Publice ca fiind formulată împotriva unor persoane lipsite de calitate procesuală pasivă. Respinge acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâtul C.S.M. ca fiind neîntemeiată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recursul urmând a se depune la Curtea de Apel Cluj”, arată soluția pe scurt a instanței.

Groza a contestat această decizie, dar la mijlocul acestei luni, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut, cu titlu definitiv, soluția Curții de Apel Cluj.

O pensie nesatisfăcătoare de 2.700 euro/lună

Ținând cont de faptul că judecătoarea Anca Groza a participat la un examen pentru avansarea în funcție cu un an înainte de ieși în pensie, una dintre motivațiile acestui gest a fost valoarea pensiei.

În legea care se aplică acum, situația în care un magistrat iese la pensie cu formula de calcul 80% din ultimul salariu brut cumulat cu sporurile dacă are vechime de 25 de ani.

Potrivit ultimei declarații de avere a fostei judecătoare, salariul lunar a fost de aproximativ 16.800 lei. Iar pensia rezultată în virtutea acestui salariu este de aproximativ 13.500 lei/lună, (2.700 euro/lună, n.red.).

Pentru a ajunge la această pensie, magistrații au plătit 25% din salariu, adică o cotă egală cu a celorlalți contribuabili, dar au existat și perioade în care nu au contribuit. Pe de altă parte, medicamentele pentru magistrați sunt gratuite. În anul 2017, Guvernul Grindeanu a introdus următoarele sporuri pentru magistrați: 15% pentru condiții grele de muncă; 25% pentru suprasolicitare neuropsihică; 5% pentru confidențialitate; 2-13% spor de conducere, în funcție de ierarhia instanței sau a parchetului, de la șeful de birou până la procurorul general al României sau președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.