Senzori montați în asfalt și interconectați printr-o aplicație prin care se pot identifica locurile de parcare libere a reprezentat un pas mare pentru Cluj-Napoca, într-o perioadă unde majoritatea orașelor din țară încearcă să găsească soluții privind parcările.
Cu toate acestea însă, adevărata față a orașului Cluj-Napoca, cunoscut drept un hub al IT-iștilor, este alta. Revenind la aplicația revoluționară de care Emil Boc vorbea acum doi ani, City Parking Cluj, în 2022 majoritatea clujenilor nu o mai folosesc, unii dintre ei neștiind că există, asta în ciuda faptului că s-au plătit sute de mii de lei pentru aceasta.
Încă de la început, anunțul lui Emil Boc din 15 septembrie 2020 privind noua aplicație a fost primit cu reticență. Clujenii au pus la îndoială eficiența acestei aplicații ce încurajează folosirea telefonului la volan. Pe de altă parte, aplicația funcționa pentru locurile de parcare pe 10 străzi din centrul Clujului, iar locurile de parcare sunt ocupate pe varianta clasică „primul venit, primul servit.”
O altă problemă identificată a fost că în proiectul Primăriei, senzorii erau incluși pe străzi unde locurile de parcare urmau să fie desființate. Cu toate acestea, prin City Parking Cluj se puteau urmări aproape 400 de locuri de parcare, de pe 10 străzi din zona centrală a Clujului, în proiect fiind incluși peste 1200 de senzori.
City Parking, o aplicație de „succes” de scurtă durată
Aplicația a fost dezvoltată pentru prima dată în cadrul suitei de soluții Smart City oferite de către compania Life is Hard SA și a fost dată spre folosire Primăriei Municipiului Alba-Iulia ca parte a proiectului Alba-Iulia Smart City 2018.
Pe lângă aceasta, compania a oferit și modulul de Cloud Admin municipalității, care includea configurarea și activarea senzorilor de detecție a locurilor de parcare. Aplicația putea fi găsită atât prin Google Play, cât și în App Store, dar în momentul de față nu se mai poate descărca.
Această soluție de parcare inteligentă a fost greu de folosit din cauza dificultăților asocierii senzorilor cu aplicația. City Parking a fost testată în zona Casei de Cultură a Sindicatelor (Alba-Iulia) folosind senzori inductivi de la Vegacomp și gateway de transmisii date de la compania Direct One.
Primăria Cluj-Napoca a lansat pe 28 februarie 2020 o licitație pentru achiziționarea unui sistem de identificare a locurilor libere de parcare din Zona 1-municipiul Cluj-Napoca, câștigătorul fiind Telekom România Communications, cu subcontractantul clujean Life is Hard SA. Valoarea contractului a fost de 956.026 lei (fără TVA), după cum a anunțat Primăria, iar contractul a fost atribuit la începutul lunii iulie 2020.
Aplicația a devenit disponibilă din 13 noiembrie 2020, dorindu-se a fi o „unealtă” modernă de ajutor la parcarea în zona centrală a orașului. Din nefericire, aplicația a fost descărcată de foarte puțină lume ( mai puțin de 2.000 de descărcări) de pe Google Play și App Store, iar în loc să „revoluționeze” parcarea în centrul Clujului, aceasta a devenit în scurt timp ineficientă.
Mastermind-ul din aplicațiile Primăriei Cluj Napoca
Cătălin Chiș este acționar majoritar la compania Life is Hard SA, înființată în 15 aprilie 2004 de Barna Erik. Antreprenorul a debutat la începutul lui 2000 când a pus bazele companiei Active Power Solutions (APS), o companie ce a devenit în foarte scurt timp cel mai mare distribuitor B2B de telecom pentru business și integrator de soluții IT&C, în prezent partener al Telekom.
Life is Hard SA a devenit prima companie românească de software listată la Bursa de Valori din București, pe piața AeRo. Mai mult, Chiș este acționar și la Graffiti PR, Doxtar (o platformă digitală digitală care le permite utilizatorilor să obțină a doua opinie medicală în 48 de ore de la specialiști din țară și din străinătate) și în NOAH Watches (start-up de producție de ceasuri de lemn). Este, de asemenea, fondator al Fundației Părinți din România, care derulează programul Peditel 1791 (peditel.ro).
Compania Life is Hard a dezvoltat 24broker, cea mai utilizată platformă de brokeraj în asigurări și okey.ro, platforma destinată startup-urilor, precum City Parking, despre care am vorbit. Chiar dacă și-a dorit ca această aplicație să „transforme” orașele din România în smart city, lucrurile nu au stat așa. Cu toate acestea, Primăria Cluj-Napoca a plătit aproape un milion de lei pentru o aplicație ce, din păcate, a fost abandonată. Nepăsarea administrației publice privind cheltuirea banului public nu reprezintă o noutate.
Primăria nepăsătoare cu banii clujenilor
Reamintim că în numerele anterioare, Gazeta de Cluj a publicat mai multe informații despre modul în care fostul șef al Fundației Share, Vlad Pop, a obținut prin acte false 425.000 de euro de la Primăria Cluj-Napoca, administrația publică plătind acești bani pentru a organiza prima ediție a Festivalului Untold. Inițial, Primăria Cluj-Napoca nu s-a constituit parte civilă în proces pentru recuperarea prejudiciului, dar după publicarea unui articol pe acest subiect în Gazeta de Cluj, administrația publică a deschis proces pentru recuperarea banilor.
Directorul fundației, Bogdan Buta, cel care a rămas cu festivalul Untold pe numele lui, l-a pus pe Pop să se ocupa de obținerea de fonduri de la primărie pentru organizarea festivalului. Lucrurile au mers perfect, Vlad Pop ajungând să falsifice documente pentru care a ajuns să fie condamnat. Cu toate acestea, „bunătatea” judecătorilor a avut câștig de cauză, Pop fiind obligat să plătească suma de 1,8 milioane de lei, bani dobândiți prin infracțiuni. Primăria Cluj-Napoca a mai venit cu o „mângâiere” prin faptul că nu a avut nicio pretenție de la fostul șef al Fundației Share, până la publicarea articolului de Gazeta de Cluj.
Companiile conduse de Cătălin Chiș se confruntă cu probleme
Compania Active Power Solutions (APS), condusă de antreprenorul Cătălin Chiș, a „reușit” să ajungă de la o cifră de afaceri de peste 12 milioane lei în 2020 și cu 69 de angajați, la sub 156.000 de lei cifră de afaceri și doar un singur angajat în 2021.
Cu toate acestea, la firma Life is Hard S.A, lucrurile stau mult mai bine, cifra de afaceri de anul trecut fiind de peste 21 de milioane de lei, având un profit de 3,5 milioane de lei.
Reamintim că 32,8% din acțiunile firmei sunt deținute de Cătălin Chiș, iar 31,1% de compania Active Power Solutions (APS).
Primăria Cluj-Napoca „bate pasul pe loc” când vine vorba de modernizarea comunității, chiar dacă aruncă bani pe aplicații ce sunt folosite pentru o perioadă scurtă de timp, marii câștigători din această afacere fiind băieții deștepți din IT.
