Avertizorii de integritate, „dezbrăcați” în fața legii declarată constituțională de CCR

Curtea Constituțională a României a respins, ca neîntemeiată, cu unanimitate de voturi, sesizarea de neconstituționalitate formulată de USR în legătură cu Legea privind protecţia avertizorilor în interes public. La acest moment, totul se află în mâinile președintelui Klaus Iohannis, care fie va promulga legea, fie o va trimite înapoi la Parlament pentru a fi reexaminată. 

Decizia CCR a stârnit nenumărate critici din partea societății civile care susține că odată ce va fi promulgată, Legea privind protecția avertizorilor în interes public va deveni un instrument care în loc să apere avertizorii de integritate, îi va pune în fața unor alte abuzuri, existând o serie de prevederi care încalcă drepturile avertizorilor sau care nu au legătură cu directiva europeană în materie.  Printre acestea se numără: lipsa principiului bunei-credințe a avertizorului în interes public (așa cum cere directiva europeană); distrugerea avertizărilor de integritate după 2 ani, chiar dacă directiva precizează că documentele trebuie păstrate atât timp cât este necesar și proporțional; UAT-urile sub 10.000 de locuitori, nu se pot asocia pentru a aplica legea, contrar recomandărilor din directivă; companiile cu mai puțin de 50 de angajați din domeniul energiei, pieței de capital, fondurilor de investiții, asigurărilor, pensiilor facultative sunt exceptate de la instituirea sau menținerea de canale interne de raportare și proceduri pentru raportarea internă și pentru întreprinderea unor acțiuni subsecvente; avertizorii de integritate au dreptul de a divulga public informațiile privind încălcarea legii doar după trei luni și doar dacă au raportat intern în prealabil.

Legea disciplinează conduita avertizorului de integritate

CCR a precizat că a statuat că rolul avertizorului de integritate este acela de a dezvălui și a comunica faptele de încălcare a legii realizate în cadrul unei organizații. 

„Această comunicare se face fie printr-o raportare internă/externă la nivelul respectivei organizații, fie prin divulgare publică. Legiuitorul a ales ca activitățile de raportare internă/externă și divulgare publică să se realizeze succesiv, și nu concomitent, protejând atât entitatea care face obiectul legii, cât și starea de legalitate în care aceasta trebuie să își desfășoare activitatea. Prin urmare, legea disciplinează conduita avertizorului de integritate, fără a afecta posibilitatea sa de a divulga public informațiile ce fac obiectul legii și fără a aduce atingere dispozițiilor privind normele de procedură penală referitoare la sesizarea organelor de urmărire penală. Asemenea reguli procedurale nu fac decât să întărească rolul avertizorului de integritate în societate și să îl responsabilizeze în activitatea desfășurată. Stabilirea unei proceduri în realizarea activității de raportare/divulgare publică a informațiilor care intră în sfera de aplicare a legii, precum și delimitarea în funcție de criterii obiective a unor etape aferente acestei activități nu aduc atingere protecției juridice a avertizorului de integritate. Totodată, Curtea a statuat că noua reglementare, stabilind măsuri de protecție, sprijin și reparatorii în beneficiul avertizorului de integritate, consacră un standard adecvat de protecție juridică al acestuia.”, se arată în comunicatul CCR. 

Specialiștii susțin că,  în forma adoptată de Parlament, legea diminuează mecanismele de protecție a avertizorilor de integritate, iar România riscă să intre în procedură de infringement pentru transpunerea selectivă a Directivei europene în materie. Legea nu a transpus articolele din Directivă care vizează: protejarea avertizorului de răspundere pentru încălcarea confidențialității, protejarea avertizorilor anonimi, care sunt ulterior identificați, protejarea de defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, încălcarea normelor de protecție a datelor, divulgarea secretelor comerciale, prevederea măsurilor reparatorii și a compensațiilor integrale pentru prejudicii etc. 

ONG-urile au tras un semnal de alarmă în acest sens și solicită președintelui Klaus Iohannis să ceară Parlamentului reexaminarea Legii privind protecţia avertizorilor în interes public. 

Ce presupune noua lege 

Legea privind protecţia avertizorilor în interes public vizează persoanele care raportează încălcări ale legii. Proiectul iniţiat de Guvern stabileşte cadrul general în materia protecţiei persoanelor care raportează încălcări ale legii, care s-au produs sau care sunt susceptibile să se producă în cadrul autorităţilor, instituţiilor publice, altor persoane juridice de drept public, precum şi în cadrul persoanelor juridice de drept privat.

Conform proiectului de lege, avertizor în interes public este „persoana fizică care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional”. Avertizori vor fi, practic, lucrătorii, cei care prestează activități independente, acționarii și persoanele care fac parte din organul de administrare, de conducere sau de supraveghere al unei întreprinderi, inclusiv membrii neexecutivi ai consiliului de administrație, precum și voluntarii și stagiarii, chiar dacă nu sunt plătiți. În fine, avertizor va putea fi orice persoană care lucrează sub supravegherea și conducerea persoanei fizice sau juridice cu care s-a încheiat contractul, a subcontractanților și a furnizorilor acesteia.

„Prezenta lege se aplică și persoanelor care efectuează raportări, inclusiv anonime, prin intermediul canalelor de raportare interne sau externe, sau divulgă public informații privind încălcări ale legii obținute în timpul procesului de recrutare sau altor negocieri precontractuale sau în cazul în care raportul de muncă sau raportul de serviciu a încetat”, prevede proiectul. 

Care vor fi obligațiile firmelor și cum vor fi protejați avertizorii

„Autoritățile, instituțiile publice, alte persoane juridice de drept public, indiferent de numărul de angajați, precum și persoanele juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare și de a stabili proceduri de raportare internă și pentru efectuarea de acțiuni subsecvente”, prevede proiectul. 

Totodată, mai prevede proiectul, firmele private „care au între 50 și 249 de angajați se pot grupa și pot utiliza sau partaja resurse în ceea ce privește primirea raportărilor referitoare la încălcări ale legii și în ceea ce privește acțiunile subsecvente”.

Din corolarul de obligații ce țin ce această procedură internă de raportare face parte și obligația de a avea un responsabil, adică o persoană desemnată / un compartiment / un terț „cu atribuții în ceea ce privește primirea, înregistrarea, examinarea, efectuarea de acțiuni subsecvente și soluționarea raportărilor, care să acționeze cu imparțialitate și care să fie independent în exercitarea acestor atribuții”.

Proiectul de lege prevede că vor fi interzise represaliile contra avertizorilor de integritate. Cel care este vizat de represalii va putea obține în instanță o ordonanță președințială prin care să se suspende măsurile dispuse contra sa, dacă nu există judecată pe fond. „Dacă instanța constată că măsura a fost dispusă ca represalii în considerarea raportării sau a divulgării publice, aceasta poate dispune, după caz, desființarea măsurii, repunerea părților în situația anterioară, repararea prejudiciului, încetarea măsurii și interzicerea ei pe viitor”.