Judetul Bistrita-Nasaud face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, care se situeaza pe locul al treilea în topul regiunilor, ca grad de dezvoltare, dupa Bucuresti-Ilfov si Vest # Potentialul de dezvoltare al zonei este dat, în primul rând, de expansiunea sectorului serviciilor si accesul la forta de munca bine pregatita, oportunitati valorificate, pâna în prezent, de o serie de investitori straini, de calibrul Nokia sau Emerson# Din regiunea de dezvoltare Nord-Vest fac parte judetele Cluj, Bihor, Salaj, Satu-Mare, Maramures si Bistrita-Nasaud # În cadrul regiunii, judetul Bistrita-Nasaud, alaturi de Maramures, este considerat polul saraciei.
Având în vedere locul pe care îl ocupa în topul regiunilor, Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest este una din cele mai dezvoltate regiuni din România, dar foarte departe de media de dezvoltare din Uniunea Europeana, exprimata în Produs Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Cu un PIB de 2.850,7 euro pe cap de locuitor în 2004, se afla aproape de media nationala, însa acesta reprezinta doar 30% din media celui obtinut în cele 25 de tari ale Uniunii Europene. Formarea PIB-ului regional este determinat, în mare parte, de sectorul tertiar, al serviciilor (46,7%), urmat îndeaproape de industrie (35%) si, la o mare distanta, de agricultura (16,3%). În ultima perioada, s-a înregistrat în mod real o crestere a sectorului serviciilor, în detrimentul agriculturii. De asemenea, gradul în care fiecare judet din regiune participa la formarea PIB-ului comun, regional, arata diferentele extraordinare de dezvoltare între acestea. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, cel mai apreciat judet este Clujul cu 32,3% din PIB, urmat de Bihor, cu 24,3%, Maramures, cu 14,9%, Satu-Mare, 12,1%, Bistrita-Nasaud, cu 9,1% si Salaj cu 7,2%. Consultarea Programului Operational Regional 2007-2013 (Regio) indica, fara drept de apel, ca cele mai sarace zone din Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest sunt în judetele Maramures si Bistrita-Nasaud. Aici au fost identificate cele mai multe zone de declin industrial.
Au mai fost identificate ca zone sarace, sectorul Muntilor Apuseni din judetele Cluj si Bihor, unde au avut loc disponibilizari masive, ca urmare a restructurarilor din industria miniera. Judetul Salaj are la ora actuala cea mai ridicata rata a somajului, 4,3 % (iulie 2007), urmat de Maramures cu 3,9 %. Zone problematice au fost identificate regiunea Codrului, unde se gasesc cel mai mare numar de locuinte neelectrificate, dotarile sociale si infrastructura sunt precare si, de asemenea bazinul carbonifer al Barcaului a atras atentia initiatorilor programului din cauza somajului cauzat de închiderea unor exploatari miniere. Potrivit Programului Operational Regional Regio, mari dificultati de gen se gasesc în tara Beiusului, ca urmare a problemelor de mediu, datorate exploatarilor de uraniu de la Baita-Bihor. Exista situatii asemanatoare în mai multe localitati montane din judetul Cluj, unde infrastructura este degradata sau lipseste, dar si în zona Turda-Câmpia Turzii, unde un numar mare dintre locuitori a fost afectat de disponibilizarile din zona, iar comisiile de mediu au tras numeroase semnale de alarma vizavi de ritmul alarmant de poluare.
Vai, saraca Bistrita!
Judetul Bistrita-Nasaud, alaturi de Maramures, este considerat un pol al saraciei în cadrul regiunii de dezvoltare. Nu are cum sa fie clasificata altfel în conditiile în care în infracstructura si afaceri pe bani europeni, în Bistrita-Nasaud, s-au realizat doar doua proiecte. Unul dintre aceste obiective, cu care se lauda primarul Bistritei, dar nu are de ce, este cel cunoscut sub numele de "Bistriz Zentrum XXI". Acest proiect dezvoltat de de catre Primaria Bistrita, consta în realizarea unei strazi pietonale în centru istoric al municipiului, care a fost închisa circulatiei auto. Aceasta a fost realizata prin Programul Phare 2001- infrastructura mica, contractat de catre Primaria Bistrita. Bugetul total al proiectului a fost de 374.123 euro, din care 266.455 euro, prin Phare si 107.668 euro, prin contributia beneficiarului. Astfel a fost amanejata str.Liviu Rebreanu, iar lucrarile au fost finalizate în toamna anului 2006. Ultimul obiectivc este fabrica de lapte "Lech-Lacto" Lechinta. Firma bistriteana "Lech-Lacto" a obtinut finantarea SAPARD abia în luna ianuarie 2007, prin programul românesc cu acelasi nume, dupa ce proiectul declarat câstigator nu a mai prins fondurile europene în vara anului 2006. Valoarea proiectului este de 3 milioane de euro. Consultantul proiectului de la Lechinta, Alexandru Stefanescu, a aratat ca lucrarile de constructie a fabricii de procesare a laptelui din Lechinta au început în primavara acestui an si se vor finaliza în primavara lui 2008.
Cu asemenea realizari, judetul Bistrita-Nasaud nu are cum sa fie catalogat decât ca un pol al saraciei. Infrastructura de transport a regiunii este relativ bine pusa la punct, comparativ cu media nationala. Cu toate acestea, mai putin de o treime din drumurile publice sunt modernizate, iar în judetul Bistrita-Nasaud, gradul de modernizare este de aproximativ 20%, printre cele mai mici din regiune. Prin regiune trec 7 drumuri europene, printre care E60, dinspre Ungaria, Oradea- Cluj-Brasov-Bucuresti, iar transportul aerian se face prin 4 aeroporturi, Cluj-Napoca, Oradea, Baia-Mare si Satu-Mare. Cea mai importanta artera de circulatie din judetul Bistrita-Nasaud, DN 17, este ramasa în urma, în special pe tronsonul Bistrita-Cluj. Retelele de apa potabila în cadrul regiunii sunt bine dezvoltate, fata de media nationala, în judete precum Cluj si Maramures, unde accesul la apa este posibil în peste 80-90 % din localitati. La polul opus se afla Bistrita-Nasaud, cu doar 54,8 %. Absenta retelelor de canalizare este o mare problema în toata regiunea. În medie doare 5,4 % dintre localitati au retea de canalizare, fata de media nationala, de 21 %. Evolutia economica a regiunii a urmat o tendinta ascendenta în ultimii ani în sectoare precum constructiile, industria textila, sau industria auto. Cresterea se reflecta în primul rând în investitiile straine prezente în fiecare judet. Bistrita se lauda cu Leoni Wyring System, cablaje auto, înfiintata pe baza investitiei de capital german si Roseyarns, Tesitura, Italtextil si Storia, din domeniul textile, initiate de catre investitori italieni.
Altii pot
În toate judetele din regiune, mai putin în Bistrita-Nasaud, au fost înfiintate parcuri industriale. Numai parcul industrial din Cluj, Tetrarom, cu cele trei locatii ale sale a reusit sa atraga investitii de sute de milioane de euro. Clujul, de altfel, ocupa locul întâi în regiune, în topul investitorilor straini. Aceasta dupa ce, în ultimul an au demarat lucrarile de construire a fabricii de motoare electrice a companieri americane Emerson si a unui complex specilizat în telefonia mobila, al firmei Nokia.
Investitia Nokia este prevazuta sa ajunga la circa o jumatate miliard de euro. Cu aceasi suma General Motors si-a anuntat intentia de a investi în înfiintarea unei unitati de productie Opel, în Tetarom III din comuna Jucu.
În celelalte judete ale regiunii, se remarca investitia de 25 milioane euro a companiei franceze Michellin, într-o fabrica de anvelope la Zalau, cea concernului italian Natuzzi, într-o unitate de productie de mobilier în Baia-Mare, de 40 milioane euro, iar la Satu-Mare, firma germana Schemmer a investit 10 milioane euro, în productia de subansamble auto, iar compania canadiana va investi în comuna bihoreana Bors 84 milioane euro, într-o întreprindere de componente electronice.
Un alt indicator al dezvoltarii economice îl reprezinta volumul tranzactiilor internationale. La acest capitol, cel mai important exportator este Bihorul cu un volum al exporturilor de 222,3 milioane euro, în primele 4 luni ale lui 2007, urmat de Satu-Mare si Cluj. Judetul Bistrita-Nasaud ocupa penultimul loc, înaintea Salajului, cu un volum al tranzactiilor de 126,349, milioane euro.
Un atu important al regiunii îl reprezinta forta de munca bine pregatita. În regiune functioneaza 16 universitati, unde învata circa 100.000 de studenti. Clujul este cel mai important centru universitar al regiunii, ce atrage studenti din judetele învecinate, din sudul tarii si din Moldova. În Cluj, circa 40 % dintre persoanele care au fost înscrise în învatamânt în anul scolar 2006-2007 sunt studenti sau absolventi de studii superioare, fata de media regionala si nationala, de circa 16%. Si în acest domeniu, cu câteva sute de studenti, Bistrita, alaturi de Salaj, se afla pe ultimele locuri.
Zaharia Cotoc
