Procesul fostului finanțator al CFR Cluj, Arpad Paszkany, a început săptămâna trecută, la mai bine de 6 ani după ce procurorii DIICOT au anunțat finalizarea rechizitoriului în care era acuzat de constituire a unui grup infracțional organizat. Alături de Paszkany, în dosar sunt inculpați Iuliu Mureșan și Karoly Szekernyes (cumnatul lui Paszkany), iar persoane responsabile civilmente sunt clubul CFR 1907 Cluj și societatea Transilvania Construcții SA, alături de reprezentanții acesteia, Mircea și Gabriela Timofte.

La primul termen din procesul care acum se află în stadiul de cameră preliminară, magistrații Tribunalului Cluj au admis cererea de abținere formulată de către judecătoarea Teodora Loredana Ivaşcu, care a arătat că se află în cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 66 alin. 1 lit.f C.pr.pen și astfel cauza a fost trimisă pentru o nouă repartizare aleatorie.

În vara anului 2016, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj  au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lui Arpad Paszkany, acţionar majoritar la Clubul CFR 1907 Cluj la acea vreme, şi a lui Iuliu Mureșan, preşedintele Clubului CFR 1907 Cluj la acel moment, fiind acuzați de săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, evaziune fiscală  în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj au dispus măsura controlului judiciar, pe o perioadă de 60 de zile, față de cei doi inculpați.

„S-a reţinut că în perioada 2008 – 2013, persoane din cadrul societăţii comerciale care deţin clubul de fotbal CFR CLUJ 1907, cu atribuţii de gestiune sau administrare a sumelor clubului, şi-au însuşit suma totală de aproximativ 10 milioane euro din patrimoniul SC SPORTIVA FOTBAL CLUB CFR 1907 CLUJ SA.

În acest sens se reţine faptul că inculpatul MUREŞAN IULIU – PAUL a avut calitatea de administrator al clubului iar faptele reţinute în sarcina acestuia au avut ca principal beneficiar pe inculpatul PASZKANY ARPAD – ZOLTAN.

S-a reţinut că activitatea infracţională a fost săvârşită prin intermediul mai multor entităţi rezidente şi nerezidente (firme off-shore din Cipru şi din Seichelles) controlate faptic de către inculpatul PASZKANY ARPAD – ZOLTAN.

Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că firmele off-shore au fost folosite pentru prestarea unor  servicii de consultanţă şi intermediere în domeniul sportiv cu cu privire la care există suspiciuni de fictivitate (privind transferul unor jucători de la club, optimizarea activităţii echipei şi altele) ori care au executat debite faţă de clubul sportiv provenind din cesiuni de creanţă suspecte.

Faptele au fost îndreptate asupra elementelor patrimoniale ale Clubului provenite din primele încasate cu titlu de bonus de calificare directă în grupele Champions League oferite de UEFA”, precizează procurorii DIICOT Cluj.

De asemenea, s-a reţinut că „membrii grupului au evidenţiat în actele contabile ale ale SC SPORTIVA FOTBAL CLUB CFR 1907 CLUJ SA  cheltuieli care nu au avut  la bază operaţiuni reale ori  au evidenţiat  operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale privind suma totală de aproximativ 10 milioane de euro”, mai spus procurorii clujeni.

DIICOT i-a vrut capul lui Paszkany 

Fostul finanțator al CFR Cluj, Arpad Paszkany, a renunțat la echipă în anul 2017, după 15 ani de activitate continuă. Cu toate că acesta nu a făcut precizări cu privire la acest aspect, fostul președinte al CFR Cluj, Iuliu Mureșan, a făcut, în urmă cu doi ani, o dezvăluire surprinzătoare. 

Muresan susține că Paszkany, a fost presată să renunțe la echipă, lăsând de înțeles că fostul finanțator al CFR Cluj ar fi fost șantajat cu dosarul DIICOT de evaziune fiscală. 

„Pot să vă zic sigur că da. Dar nu pot să vă dau amănunte. A fost presat și a fost mai bine pentru el să plece. Știți că la noi sunt unii pe care îi aleg anumite organe din anumite motive și te tot toacă. Și spre alții nu se uită nimeni niciodată”, declara Iuliu Mureșan pentru Gazeta Sporturilor, în anul 2020.

Arpad Paszkany, achitat în dosarul „Gazeta II”

Arpad Paszkany a fost achitat definitiv, în anul 2012, de magistrații Înaltei Curți de Casație și Justitie (ICCJ) în dosarul Gazeta II în care era acuzat de procurorii DIICOT Cluj de sprijinire a unui grup infracțional organizat. 

La finalul anului 2006, 5 jurnaliști, 4 directori și administratori ai firmelor de presă care editau „Gazeta de Cluj” și „Bună ziua, Ardeal!” au fost acuzaţi de şantaj şi constituire de grup infracțional organizat pentru a șantaja diverși oameni politici și de afaceri, în dosarul Gazeta. La scurt timp, aceiași procurori DIICOT Cluj, Mircea Hrudei și Daciana Deritei, l-au trimis în judecată și pe Arpad Paszkany sub acuzația de sprijinire a grupului infracțional organizat. 

Procurorii DIICOT afirmau că, în perioada 2004-2006, Paszkany a susţinut financiar un grup infracţional, condus de Liviu Man, preşedintele trustului, prin finanţarea, sub diverse forme, a publicațiilor aparţinând trustului, cunoscând componența grupului şi modul de operare, şi a folosit publicaţiile acestuia în interes personal sau al societăţilor sale, orchestrând şantajul exercitat  de către membrii grupului, respectiv pentru a determina societăţile concurente să facă sau să nu facă anumite activităţi, să renunţe la participarea la licitaţii sau să încheie contracte în scopul de a obţine foloase materiale în scop ilicit.

De asemenea, procurorii au susținut că în perioada ianuarie – noiembrie 2006, patronul CFR Cluj a determinat  o campanie denigratoare prin intermediul publicaţiilor trustului la adresa părţii vătămate Iulian Dascalu, reprezentantul IULIUS GRUP IAŞI, pe care  a şi constrâns-o  prin ameninţări să-i cedeze, pentru suma derizorie de 10.000 euro,  o suprafaţă de teren de 13.974 m2 situată în municipiul Cluj-Napoca, a cărei valoare de circulaţie era de 400.000 euro.

„Nici unul dintre martorii ziarişti nu l-au indicat pe inculpat ca fiind implicat în politica redacţională a ziarului, nu au cunoscut nici măcar o împrejurare în care acesta să fi solicitat personal, direct, publicarea sau nu a unor articole. Nici unul dintre martori nu a arătat că Man Liviu le-ar fi impus articole referitoare la inculpat, în speţă pozitive, după cum nici nu cunosc ca inculpatul să fi cerut atacarea unor persoane sau societăţi. Mai mult, ziariştii martori au arătat că îşi asumă răspunderea articolelor pretins denigratoare, nefiind scrise la cererea lui Man Liviu sau a inculpatului”, arată judecătorii Curții Supreme.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.