Pădurarii care au chelit pădurile din Beliș spălați ca la Nufărul într-un dosar de tăieri ilegale

Fostul șef al Ocolului Silvic Beliș, Goga Ilie Nicolae, și o pleiadă de pădurari din subordinea lui au fost achitați de acuzațiile de fals în acte, abuz în serviciu și tăieri ilegale de lemn. În cadrul dosarului s-au schimbat trei judecători, iar ultimul dintre ei, după ce a amânat timp de aproape un an emiterea unui verdict, i-a achitat pe hoții de lemne pe motiv de… prescripție a faptelor. În 2017, Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj i-a trimis în judecată pe Goga Ilie Nicolae și pe pădurarii Călin Roșu Vasile, Trif Ispas, Badiu Gavrilă, Matiș Violin, Neag Teodor și Morar Florin peste 100 de cazuri de nereguli în domeniul silvic. Clujenii falsificau borderouri de achiziție, procese verbale de contravenție, avize de însoțire a mărfii pentru lemnul tăiat ilegal din pădurile din Munții Apuseni care ajungea să fie vândut la Schweighofer. După ce au fost achitați, oamenii s-au întors la locurile de muncă din cadrul Romsilva. 

În dosarul 5956/117/2017 care s-a judecat pe rolul Tribunalului Cluj, fostul șef al Ocolului Silvic Beliș (Goga Ilie Nicolae) și alți 6 pădurari din subordinea lui au fost achitați de mai multe acuzații penale grave.  

În opinia procurorilor, care au realizat un dosar plin de probe, acte falsificate și declarații de martori, oamenii care lucrau în domeniul forestier, în loc să protejeze pădurea, puneau umărul la tăierile ilegale de copaci care au avut loc în pădurile care țin de Ocolul silvic Beliș condus la data respectivă de unul dintre inculpați, Goga Ilie Nicolae.

În opinia judecătorului Mihai Ghica, cel de-al treilea care a judecat acest dosar, faptele inculpaților au expirat ceea ce a dus la încetarea procesului.

Potrivit actelor de sesizare penală, Roșu Călin Vasile, care era pădurar în cadrul ocolul Beliș, ”în cursul anilor 2010 şi 2011, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în calitate de pădurar al Ocolului Silvic Beliș, a întocmit în fals 40 de procese-verbale de contravenţie în care consemna în mod nereal numele persoanei „prinse la furat de lemn”.

În exercitarea atributiilor de serviciu, în perioada august 2010 – decembrie 2010, fiind obligat de sarcinile de serviciu să procure material lemnos care să fie apoi vândut de către Ocolul Silvic Beliș către Holzindustrie Schweighofer a tăiat o cantitate de 60,837 mc de molid (categoria răşinoase) din pădurea aflată în paza sa din raza Ocolului Silvic Beliș, pe care „a prezentat-o” Ocolului Silvic Beliș ca fiind achiziţionată de la persoane fizice.

În cursul anilor 2010 şi 2011, în calitate de pădurar al Ocolului Silvic Beliș, a folosit cele 40 de procese-verbale de contravenţie false, prin depunerea acestora la ocol şi introducerea acestora în circuit.

În perioada august 2010 – decembrie 2010, s-a folosit de patru înscrisuri oficiale false (avize de însoţire primare), ştiind că sunt false, prin înscrierea datelor lor în borderouri de achiziţie, în cinci momente diferite (un aviz a fost folosit de două ori). (…) în calitate de pădurar al Ocolului Silvic Beliș, a disimulat adevărata provenienţă a cantităţii de 135.69 mc masă lemnoasă procurată în mod nelegal pentru ca astfel să o poată valorifică către Holzindustrie Schweighofer, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea unei infracţiuni (tăiere ilegală de arbori şi posibil pentru o parte şi achiziţie nelegală), folosindu-se de avize de însoţire a materialului lemnos false şi încasând astfel suma de 26.760,56 lei.”

Acestea sunt concluziile privitoare doar la unul dintre inculpați. Ceilalți pădurari au operat după un mod similar cu cel al lui Roșu.

Schema de funcționare a afacerii era destul de simplist gândită: pădurarii furau lemne și le vindeau la cel mai mare procesator din zonă, austriecii de la Schweighofer.

În cadrul dosarului, procurorii au documentat peste 100 de cazuri de furturi de lemne cu ajutorul documentelor falsificate.

Cum să tai frunzele copacilor tăiați ilegal

În fața procurorilor, din declarațiile date, pădurarul  a susţinut că prin întocmirea proceselor-verbale a încercat să-şi ajute consătenii, aplicând amenzile pe numele altor persoane. Poliţiştii ar fi fost prezenţi când s-au întocmit procesele-verbale.  A recunoscut că el întocmea procesele-verbale și că borderourile erau întocmite de şeful de district, iar pădurarii le semnau. Nu mai ştie dacă el a completat borderourile, dar era normal să le semneze el. Pădurarii trebuiau să respecte un plan lunar de achiziţii. Vânzătorul lemnului făcea avizele primare, pădurarul completa borderoul după primirea avizului, însă în practică îi mai ajuta şeful de district.

Tăierile ilegale au fost făcute atât de haotic încât s-a ajuns în situația în care au tăiat și din pădurea primăriei Mărișel. Astfel că, vrând-nevrând autoritatea locală s-a trezit implicată în proces. 

Primarul Comunei Mărișel, Viorel Ghic, spune că primăria a recuperat prejudiciul.

”Eu nu pot să vă spun ce s-a întâmplat în proces, pentru că nu mă pricep. Din punctul nostru de vedere prejudiciul a fost plătit de Roșu Călin Vasile, mai departe nu știu ce să vă zic”, a declarat primarul.

Tot procurorii arată că șeful ocolului Beliș, Goga Ilie Nicolae, îi proteja pe cei din subordine, ajutându-i să facă actele false, dându-le sfaturi despre cum să fure mai mult și fără să aibă probleme, nefăcând controalele obligatorii, etc. Practic, el era persoana care supraveghea ca tăierile ilegale să fie protejate.

Ce-i drept, lui Goga nu i se poate reproșa nimic pentru că s-a achitat de obligații până în pânzele albe ținând cont de faptul că toți inculpații din dosar au scăpat fără nicio condamnare.

De altfel, încă din etapa de cameră preliminară lui Goga i s-a arătat ”minunea” justiției locale.

În 2018, judecătorul de cameră preliminară a decis în privința lui Goga  și a unui alt inculpat din caz, pădurarul Trif Ispas, că ei doi ar putea să scape de acuzațiile de abuz în serviciu, spălare de bani și complicitate la spălare de bani pentru că s-au constatat nereguli în rechizitori.

Concret, instanța a dispus întoarcerea actului de sesizare către parchet pentru remedierea neregularităților descoperite, mai precis a stărea de fapt pe care se baza ancheta nu a fost descrisă îndeajuns (!).

Procurorii au avut răbdare, au descris mai bine jaful din pădurile din Munții Apuseni, comis de pădurarii din zona Beliș și au retrimis actul de sesizare în instanță. 

Cine are prin sertare un punct foarte tare

Din momentul trimiterii în judecată dosarul a trecut prin furcile caudine a trei judecători. Fiecare dintre ei a reluat de la zero cercetarea judecătorească, iar timpul a trecut pe nesimțite. Primul judecător a intrat în concediu medical, care a durat destul de mult pentru ca dosarul să fie repartizat altuia. Cel de-al doilea judecător a renunțat intempestiv la judecarea dosarului, astfel că procesul a ajuns la GHICA Mihai Stefan. 

Lui i-a luat aproape un an de zile pentru a se pronunța. Într-un final, când s-a pronunțat, a decis că nu mai are ce să judece pentru că faptele s-au prescris.

Înainte de această decizie majoră, judecătorul a schimbat încadrarea faptelor pentru toți inculpații. 

Spre exemplu, pentru unul dintre inculpați care pe parcursul a șapte rechizitorii era acuzat de fals, spălare de bani, abuz în serviciu, toate infracțiunile fiind  încadrate în formă continuată, toate aceste capete de acuzare fiind transformate într-unul singur, anume ”obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial” (cu aplic. art. 38 alin. (1) şi (2) din C.p. şi în cond. art. 5 din C.p.).

”Tribunalul reţine că actualul Cod penal care a reglementat în cuprinsul său art. 155 alin. (1) declarat neconstituțional, de la intrarea sa în vigoare (1 februarie 2014) și până la modificarea dispoziției legale prin O.U.G. nr. 71/2022, este o lege penală mai favorabilă persoanelor acuzate până la soluționarea definitivă a cauzei, aplicabilă astfel în mod global raportului de conflict.

Reţinem acest lucru şi prin raportare la faptul că toate faptele care fac obiectul sesizării instanţei au fost comise sub imperiul C. pen. de la 1968 care cuprindea termene de prescripţie a răspunderii penale mai mari, precum şi cazuri de întrerupere a răspunderii penale. Ca atare, reţinem că a existat o succesiune de legi în timp de la momentul comiterii faptelor până la data prezentei hotărâri. Drept urmare, Codul penal urmează să retroactiveze. 

Pe de altă parte, câtă vreme Decizia Curţii Constituţionale nr. 358 din 26 mai 2022 a fost pronunţată şi publicată după data rămânerii în pronunţare a prezentei cauze, se reţine că nu se impune repunerea cauzei pe rol pentru a fi întrebaţi inculpaţii dacă doresc să solicite continuarea procesului penal, întrucât cercetarea judecătorească a fost finalizată prin readministrarea probatoriului înainte de intervenţia Deciziei Curţii privind lămurirea chestiunii incidenţei prescripţiei răspunderii penale. 

Câtă vreme cercetarea judecătorească  a fost finalizată prin administrarea integrală a probatoriului, ceea ce trebuie analizat prioritar este dacă pentru vreuna dintre infracţiunile reţinute în acuzaţiile inculpaţilor este incident vreun caz de achitare reglementat de art. 16 alin. (1) lit. a)-d) din C. proc. pen.

Tocmai de aceea se impune atât analiza probatoriului, cât şi a incidenţei textelor de incriminare, fără ca instanţa să se pronunţe asupra vinovăţiei inculpaţilor, ci doar pentru a verifica dacă este aplicabilă o soluţie de achitare mai favorabilă inculpaţilor în cauză. Pe de altă parte, stabilirea faptelor ilicite este relevantă în anumite cazuri pentru a soluţiona acţiunile civile cu care a fost învestită instanţa. 

Termenul de prescripţie a răspunderii penale este 5 ani (art. 154 alin. (1) lit. d din C. pen.) şi a început să curgă cel mai târziu la finalul anului 2011 (conform art. 154 alin. (2) din C. pen.), împlinindu-se la finalul anului 2016. În raport de jurisprudenţa Curţii Constituţionale evocată anterior, nu au existat cazuri de întrerupere a răspunderii penale. 

Ca atare, instanţa urmează să dispună încetarea procesului penal– fiind incident cazul reglementat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. Pen.”, arată judecătorul modalitatea în care se încetează procesul penal împotriva unui pădurar hoț de lemne. 

Garda Forestieră tace și face… rapoarte

Potrivit judecătorului, realitatea în care s-a ocupat de acest dosar a fost net diferită față de realitatea procurorilor care au lucrat la strângerea probelor.

În momentul de față, ocolul silvic Beliș administrează o suprafață de pădure de 11.170 ha din care s-ar putea exploata 13.800 mc de lemn.

Chiar dacă dovezile din dosar arată că s-au întocmit sute de acte false care au însoțit copacii tăiați ilegal din pădure, judecătorul nu a reușit să facă o legătură de cauzalitate între arborii tăiați și materialul lemnos din avizele falsificate.

”În realitate, în lipsa probelor, nu s-a putut stabili o legătură între arborii tăiaţi de pe cantonul aflat în paza pădurarului Roșu Călin Vasile (Cantonul Grinzi), aspect constatat de controlul I.T.R.S.V. şi materialul lemnos care apare în avizele primare de însoţire.

Mai mult, nu există probe care să ateste că inculpatul a tăiat personal arborii de pe cantonul său, reţinuţi în raportul I.T.R.S.V., sau că ar fi ajutat/instigat alte persoane să îi taie. 

Singurul aspect cert este faptul că, potrivit raportului I.T.R.S.V. Cluj nr. 5411/22.07.2011 întocmit în urma unui control parţial efectuat în cantonul 1 Ghinduri de pe raza Ocolului Silvic Beliș, aflat în paza pădurarului Roșu Călin Vasile, au fost identificate şi marcate un număr de 62 de cioate răşinoase rezultând un volum de 51,417 m.c. având o valoare de 7194,25 lei fără TVA şi un număr de 29 de cioate răşinoase cu un volum de 41,148 mc având o valoare de 5.792,08 lei. Totalul constatat este de 92,535 mc.

Faptul că existenţa cioatelor a fost justificată de către inculpatul Roșu prin procese-verbale de contravenţie falsificate nu conduce la concluzia automată că este persoana care a tăiat arborii. Motivele pentru care a putut proceda aşa putea fi numeroase, inclusiv aspectul justificării neîndeplinirii atribuţiilor de serviciu, sau dorinţa de a evita imputarea unei pagube. 

Cert este că nu s-a probat dincolo de orice dubiu rezonabil că inculpatul este persoana care a tăiat o cantitate de 60,837 mc de molid (categoria răşinoase) din  pădurea aflată în paza sa din raza Ocolului Silvic Beliș.

Pe de altă parte, neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu, respectiv îndeplinirea defectuoasă a acestora nu a fost supusă analizei instanţei printr-o sesizare cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu. Instanţa este legată de limitele sesizării trasate prin rechizitoriu. 

Din aceste considerente, instanţa urmează să îl achite pe inculpat sub aspectul comiterii infracţiunii de tăiere de arbori în formă continuată, prev. de art. 107 alin. (1) lit. d) coroborat cu alin. (2) lit. d) al aceluiaşi articol din Legea 46/2008 (Codul Silvic), cu aplic. art. 35 alin. (1) din C.p., în condiţiile art. 5 din C.p., fiind incident cazul reglementat de art. 16 alin. (1) lit. c) din C. proc. Pen”, arată motivarea judecătorului Ghica.

Cum scapă pădurarii de spălare de bani

La fel ca în cazul pădurarului Roșu, a cărui infracțiuni s-au pierdut în hățișul legislativ,  în cazul pădurarului Matiș Violin a dispărut infracțiunea de spălare de bani. 

”Nu a fost acuzat de comiterea infracţiunilor de furt de arbori sau tăiere de arbori. Acest lucru nici nu era necesar. Ceea ce conta era ca materialul lemnos să provină din comiterea de infracţiuni, iar pădurarul să cunoască acest aspect.

 Pe de altă parte, chiar dacă în cazul infracţiunilor predicat nu este necesar să fie comise pe teritoriul ţării, cum nu este necesar nici să facă obiectul aceleiaşi cauze care vizează spălarea de bani, este fără dubiu că existenţa acestora trebuie stabilită în baza probatoriului, în caz contrar, neputându-se reţine întrunirea condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de spălare de bani. 

Or, materialul lemnos menţionat în aviz şi borderou putea proveni lesne din operaţiuni de tăiere legale de pe terenuri private (sub 25 ha) care să nu fie parte a fondului forestier naţional (şi din varii motive circulaţia acestuia să fie ilegală), astfel cum este definit în Codul silvic, sau din contravenţii. 

În cauză, parchetul a pornit de la presupunerea că, din cauza emitentului avizelor şi modului în care inculpatul a intrat în posesia unuia dintre avize, respectiv a modalităţii de întocmire a borderoului de achiziţie, materialul lemnos vizat provenea din infracţiuni. Or, această presupunere nu are la baza o probaţiune solidă care să înlăture dubiile existente. 

Din aceste motive, este incident cazul care împiedică exercitarea acţiunii penale, prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. pen., urmând a se dispune achitarea inculpatului Matiș sub aspectul comiterii infracţiunii de spălare de bani”, arată motivarea judecătorească.

Un pumn de lei pentru camioane de lemne

Practic, potrivit soluției de încetare a procesului penal, toți inculpații au fost achitați chiar dacă ei se fac vinovați de o parte din faptele comise. 

GOGA ILIE NICOLAE și Trif Ispas vor trebui să plătească Direcției silvice Cluj despăgubiri civile în valoare de 11.220,7 lei,. De asemenea, fostul șef de ocol va trebui să mai plătească în conturile Romsilva 47.949,24 lei pentru fapta ilicită din dosarul nr. 453/P/2012, respectiv 21.188,68 lei pentru fapta ilicită din dosarul nr. 521/P/2017, cu titlu de despăgubiri civile. 

De asemenea, o parte din actele falsificate au fost declarate nule de instanță care a instituit popriri asiguratorii pe bunurile inculpaților până la concurența a aproape 100.000 lei.

De altfel, Goga a mai avut noroc într-un dosar penal în care a fost trimis în judecată pentru că a accidentat cu mașina un muncitor. Chiar dacă era beat, Goga conducea fără nicio problemă. 

El a negat ca l-a accidentat pe muncitor, în ciuda faptului că la fața locului a fost găsită oglinda din partea stângă a autoturismului Dacia Duster. Dupa ce l-a lovit pe barbat, Goga a părăsit locul accidentului. Colegii muncitorului au chemat poliția și ambulanța. Ulterior, a fost reținut după ce poliția l-a căutat acasă. Însă, a beneficiat de o recalculare a alcoolemiei care era de 1,45 grame alcool în sange, iar la o oră după prima recoltare de 1,30 grame alcool în sange. Procurorul Mihaela Cojocaru a admis cererea de recalculare a alcoolemiei, lucru care nu se întâmplă uzual în practica judiciară. 

Țapinarii de birou se întorc cu forțe proaspete

Ceea ce frapează la majoritatea dosarelor penale în care pădurarii și șefii lor, anchetați pentru tăierile ilegale de copaci și achitați în instanță, este faptul că unii dintre ei încă lucrează în domeniul forestier.

Actualul șef al Ocolului silvic Beliș, Gabriel Ghiţea spune că nu poate declara nimic din cauza unor restricții. Întrebat dacă unii dintre pădurarii spălați în instanțele clujene mai lucrează în domeniu, el a refuzat să comenteze. La urma urmei, dacă pădurarii au fost achitați de faptele penale, ce motive ar avea să nu lucreze în continuare în locurile pe care le-au prădat ?!

”Domnul meu, lucrez într-o instituție publică și am restricții. Dacă aș lucra la o firmă poate că v-aș putea face câteva declarații. Dar așa, nu pot ! Adresați-vă Direcției Silvice Cluj și cu siguranță vă vor răspunde cei de acolo”, a declarat Ghițea.

Anterior ocupării acestei funcții el a fost angajat la D.S. Cluj, OS Huedin şi la A.P.P.P.Muntii Apuseni și Depresiunea Huedin.

Potrivit Direcției Silvice Cluj, Goga Ilie Nicolae este inginer silvic la Formația Dezmir din cadrul Ocolului Silvic Cluj, Badiu Gavril și Neag Teodor sunt pădurari la Ocolul silvic Beliș, Morar Florin este pădurar la Ocolul silvic Huedin.