De pe urma condamnării Marianei Gal, soția fostului procuror Viorel Gavrea, de către Curtea de Apel Cluj statul român a mai pierdut un proces la CEDO. De această dată este vorba despre suma de 9.000 euro care va trebui plătită cu titlu de despăgubiri. Din sentința CEDO transpare faptul că femeia a fost condamnată în lipsă de probe, în situația în care ea fusese achitată de instanța inferioară, Tribunalul Cluj. În ultimii 20 de ani, România a plătit daune la CEDO de peste 320 milioane lei.
În urmă cu câțiva ani soția fostului procuror Viorel Gavrea a fost trimisă în judecată, în baza unor declarații date de Daniel Ciuciu, pentru că i-ar fi cerut denunțătorului 20.000 de euro și o garsonieră pentru a-și folosi influența în cadrul unui proces penal în care era implicat fratele lui Daniel Ciuciu.
Fostul procuror Viorel Gavrea îl ancheta pe Daniel Ciuciu, un referent notarial din Oradea, pentru o serie de înșelăciuni imobiliare. Însă, la intervenția DNA, Ciuciu a formulat denunțuri împotriva soției procurorului Gavrea, Mariana Gal, a unei prietene de-a ei, Rodica Mangra, și împotriva lui Andrei Șimon, care în cursul proceselor s-a considerat că nu ar avea discernământ. Ciuciu a spus că cei trei i-ar fi cerut 20.000 de euro și o garsonieră pentru a-l scăpa de probleme. Dosarul instrumentat de procurorul DNA Ciprian Man a ajuns în instanța de fond la Tribunalul Cluj, unde Gal și Șimon au fost achitați, iar Mangra a fost condamnată cu suspendare. De asemenea, denunțătorul a primit și el câțiva ani de închisoare cu executare.
În apel, care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj, Gal Mariana a fost condamnată cu suspendare, iar Mangra la trei ani cu executare.
După această sentință, Mariana Gal a început o luptă cu denunțătorul, procurorii și polițiștii care s-au ocupat de cazul ei.
Potrivit deciziei CEDO, ”trebuie remarcat faptul că martorul C.M., citat să se prezinte la Tribunalul și Curtea de Apel Cluj, nu s-a prezentat niciodată pentru a-i oferi reclamantei posibilitatea de a-l interoga. Într-adevăr, deși au fost informate cu privire la schimbarea adresei sale și la plecarea sa în Irlanda, instanțele au continuat să trimită notificări acestui martor la adresa sa din România, pentru majoritatea audierilor, și nu au luat nicio măsură concretă pentru a asigura prezența acestuia în scopul de a fi audiat sau interogat”.
”În aceste circumstanțe, CEDO concluzionează că refuzul Curții de Apel de a permite reclamantei să efectueze un interogatoriu contradictoriu cu privire la credibilitatea și fiabilitatea acestor probe a afectat în mod substanțial echitatea procedurii, în special garanțiile pentru protecția dreptului la apărare ale acuzatei”, se mai arată în decizia CEDO.
Denunțătorul nevinovat
Mariana Gal a făcut două plângeri penale, una împotriva denunțătorului ei, Daniel Ciuciu, și a unui polițist judiciar din cadrul IPJ Cluj, Gabriel Săcară. Procurorii clujeni au respins prima plângere ca fiind nefondată, iar pe cea de-a doua au clasat-o.
Ea l-a acuzat pe Ciuciu Daniel de mărturie mincinoasă însă procurorii clujeni au respins plângerea ca nefondată. În cuprinsul ordonanței de respingere a plângerii s-a reținut că ”deși o parte din susținerile celor trei avocați sunt întemeiate, totuși acest aspect nu este de natură a schimba soluția care trebuia dispusă în cauză”.
”Apreciem că aceste susțineri sunt contrazise de însăși declarația dată de ciuciu Daniel cu ocazia audierii sale în calitate de suspect în dosarul 2499/P2015, din care rezultă faptul că acesta își amintește cu acuratețe modul de desfășurare a evenimentelor cu privire la care a dat declarații în calitate de martor. Este puțin probabilă ipoteza că martorul nu își mai amintea aspecte cu privire la evenimentele petrecute cu trei ani înainte de a fi audiat în fața Curții de Apel, după cum este și mai puțin probabilă ipoteza că la momentul audierii sale în fața Tribunalului Cluj, martorul a spus ceea ce știa cu privire la evenimentele despre care a fost întrebat, iar la momentul audierii sale în fața curții de Apel Cluj, martorul nu mai cunoștea detalii cu potrivire la aceleași evenimente”, arată Mariana Gal.
De asemenea, femeia arată în cuprinsul plângerii că o serie de probe nu au fost administrate, că procurorii care s-au ocupat de caz nu au încercat să afle adevărul și că ancheta a fost făcută într-un mod lipsit de profesionalism. În cuprinsul plângerii femeia spune că potrivit declarațiilor date de Daniel Ciuciu el a făcut denunțul împotriva ei, înainte de a se întâlni cu ea! ”Când inculpata Mangra mi-a propus să mă întâlnesc cu inculpata Gal Mariana am fost de acord cu acest lucru, iar la întâlnirea cu inculpata Gal Mariana denunțul era deja făcut și urmam indicațiile anchetatorilor de la DNA”, arată Ciuciu în declarațiile date. De asemenea, Ciuciu a declarat că soția procurorului Gavrea nu a cerut nici o sumă de bani pentru a-l ajuta în rezolvarea problemelor.
Polițistul Săcară acuzat că s-a jucat la calculator degeaba
În celălalt dosar în care este vizat polițistul judiciar Gabriel Săcară, soția procurorului îl acuză pe polițistul clujean de infracțiunea de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice. Ea a cerut efectuarea unei confruntări între ea, polițist și avocata Sonia Almaș, din cadrul Baroului Cluj și efectuarea unor testări cu aparatul poligraf.
Femeia arată că în urmă cu doi, când a depus plângere penală pentru mărturie mincinoasă împotriva lui Daniel Ciuciu, a mers la IPJ Cluj, împreună cu avocata Sonia Almaș, pentru a da declarație în calitate de persoană vătămată, audierea fiind făcută de polițistul Gabriel Săcară de la Biroul de combatere a infracțiunilor contra persoanei din cadrul IPJ Cluj.
Cu această ocazie, Săcară le-a spus lui Gal și avocatei că Administrația Națională a Penitenciarelor deține o aplicație informatizată (PMSWeb – evidența persoanelor încarcerate) prin intermediul căreia se poate vedea ce vizite a primit un deținut într-un anumit interval de timp. Gal Mariana povestește că polițistul clujean a accesat aplicația respectivă și i-a arătat fișa lui Ciuciu Daniel. Polițistul clujean i-a arătat că în data de 31.01.2015 Ciuciu a fost vizitat de procurorul orădean Ciprian Man, care a instrumentat dosarul în care ea a fost trimisă în judecată, achitată de Tribunalul Cluj și, ulterior, condamnată de Curtea de Apel Cluj. De altfel, procurorul orădean Ciprian Man l-a vizitat de mai multe ori pe Ciuciu în timp ce el se afla în arest. Cu câteva zile înainte de a fi audiat la Curtea Apel Cluj.
Mariana Gal spune că a făcut plângere împotriva polițistului clujean pentru că el nu a valorificat în nici un fel informațiile respective și care, în opinia ei, arată că procurorul Ciprian Man l-a constrâns pe denunțător să își schimbe declarațiile date în instanța de fond. ”Prin soluția de clasare adoptată interesele mele legitime au fost grav vătămate, prin datele aduse la cunoștință de către ofițerul de poliție judiciară Săcară Gabriel și care nu au fost valorificate în nici un mod de acesta. Interesele mele au fost grav vătămate prin modul defectuos în care ofițerul de poliție judiciară Săcară Gabriel a soluționat dosarul penal în care eu aveam calitatea de persoană vătămată, iar Ciuciu Daniel era cercetat pentru mărturie mincinoasă. Aceste date nu se găsesc la dosarul pe care polițistul l-a avut în instrumentare, nefiind valorificate în nici un fel de acesta”, explică femeia.
Ulterior, ea a făcut o cerere la Administrația Națională a Penitenciarelor pentru a i se comunica cine au fost persoanele care l-au vizitat pe Ciuciu Daniel înainte cu câteva zile de a depune mărturie la Curtea de Apel Cluj, dar nu i s-a dat nici un răspuns pe motiv că acest gen de informații sunt clasificate.”Mai mult, domnul comisar Săcară Gabriel a ignorat complet celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarația de martor a numitei Mangra Rodica Berta și declarația mea de persoană vătămată, probe pe care nu le-a analizat în nici un mod în cuprinsul referatului cu propunerea de clasare.”
Judecătorii au condamnat-o fără reaudierea martorilor
”Prin urmare, în esență, judecătorii de apel au întemeiat condamnarea reclamantei pe o nouă interpretare a majorității mărturiilor și probelor pe ai căror autori nu i-au audiat, ceea ce a afectat în mod semnificativ dreptul la apărare … Pe baza celor de mai sus, Curtea concluzionează că faptul că reclamanta nu a putut, în nicio etapă a procedurii, să îl interogheze, personal sau prin reprezentant, pe denunțătorul C.M., combinat cu refuzul Curții de Apel de a proceda la audierea publică a înregistrărilor audio realizate de J.M. și F.J. și de a permite reclamantei să interogheze acești martori, ale căror declarații și înregistrări au fost apoi folosite apoi împotriva ei, era de natură să afecteze garanțiile unei proceduri contradictorii și principiul egalității armelor, într-o manieră incompatibilă cu dreptul la un proces echitabil”, mai arată CEDO.