Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, la data de 5 octombrie, să respingă recursul Consiliului Superior al Magistraturii formulat împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care se cerea ca procurorului Oana Schmidt-Hăineală să-i fie acordate daune morale și materiale, dată fiind încetarea abuzivă a detașării sale la Ministerul Justiției.
Atât procurorii din CSM, care au luat decizia, cât și fostul procuror general Augustin Lazăr, cel care a propus încetarea detașării în contextul scandalului OUG 13/2017, sunt buni de plată.
Scandalul OUG 13 și încetarea detașării
În 2017, Guvernul Grindeanu a adoptat celebra Ordonanță 13, care modifica unele articole din Codul Penal, inclusiv cel referitor la abuzul în serviciu. Actul normativ fusese redactat la Ministerul Justiției condus de Florin Iordache.
Pe fondul scandalului politic și al protestelor de stradă, procurorul general Augustin Lazăr a cerut CSM încetarea detaşării Oanei Schmidt-Hăineală şi a lui Constantin Sima la Ministerul Justiţiei, unde aceştia erau secretari de stat. Secţia de procurori a CSM a admis solicitarea procurorului general, iar plenul CSM a respins contestaţia formulată de Oana Schmidt-Hăineală.
În decembrie 2017, ÎCCJ a anulat actul administrativ de încetare a detașării și Oana Hăineală a revenit în postura de magistrat detașat la Ministerul Justiției.
Augustin Lazăr și procurorii din CSM sunt buni de plată
Oana Hăineală a solicitat daune materiale, constând în diferențe salariale pentru cele 11 luni în care detașarea i-a fost revocată abuziv, dar și daune morale. Prin sentința civila nr. 3350/13.07.2018 a Curții de Apel București, defintivă prin Decizia nr. 4402/05.10.2022, a ÎCCJ, procurorul a primit daune materiale în valoare de 19.777,74 de lei și daune morale de 10.000 de lei, la care se adaugă cheltuielile de judecată.
Ca o consecință a acestor hotărâri, Curtea de Constituri va trebui să înregistreze ca prejudiciu sumele de bani pe care Oana Hăineală le va primi de la Consiliul Superior al Magistraturii. O astfel de pagubă va trebui reparată de cei vinovați. Fiind vorba despre o decizie administrativă (Secția pentru procurori a CSM a acționat ca organ administrativ, nu ca instanță de judecată, așa cum se întâmplă în cazul acțiunilor disciplinare), deci nu de o decizie a unei instanțe de judecată, procurorii care au luat decizie și procurorul general Augustin Lazăr, care a făcut propunerea, vor răspunde în solidar.
CAB: Procurorii din CSM au acționat abuziv, și-au atribuit competențe pe care nu le au și au încălcat Constituția
În motivarea hotărârii Curții de Apel Bucureștoi, menținută de ÎCCJ, se arată că „emiterea actelor nelegale de către pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, anulate prin Decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție determină răspunderea administrativ patrimonială a pârâtului pentru repararea prejudiciului material și moral cauzat reclamantei”.
„Instanța de judecată urmează a constata întrunirea cumulativă a cerințelor privind angajarea răspunderii administrativ patrimoniale a pârâtului pentru emiterea actelor administrative nelegale prin care a fost dispusă cu exces de putere încetarea detașării reclamantei la Ministerul Justiției, în raport de efectele produse de actele administrative nelegale, care au fost anulate ulterior în mod definitiv prin Decizia pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție este conturat și determinat prejudiciul suferit de către reclamantă, atât sub aspectul prejudiciului materiale determinat de drepturile salariale de care reclamanta ar fi beneficiat, cât și a prejudiciului moral creat prin lezarea drepturilor nepatrimoniale constând în onoare, demnitate, reputație și stabilitate în exercitarea carierei de magistrat”, se arată în motivarea consultată de STIRIPESUSE.RO.
Curtea de Apel București amintește că atât prin Hotărârea nr. 257/21.03.2017, cât și prin Hotărârea nr. 51/03.02.2017, Consiliul Superior al Magistraturii „și-a atribuit în mod abuziv competențe din oficiu în procedura de încetare a unei detașări, cu eludarea gravă a prevederilor legale aplicabile, procedând la o interpretare proprie, arbitrară a textului normativ”. „Pârâtul, prin atribuirea ilicită a unor competențe în situația încetării detașării, fără bază legală, a realizat o deturnare a reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o interpretare și aplicare eronată a acestora”, mai arată instanța.
Potrivit CAB, în susținerea gravității faptei ilicite săvârșite de CSM sunt relevante aspectele reținute de Curtea Constituțională a României, care consolidează aplicarea principiului simetriei actelor asministrative. Astfel, prin raportare la prevederile legale aplicabile, încetarea detașării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă trebuie să aibă loc la cererea judecătorului sau procurorului ori la cererea instituției la care este detașat.
„Încetarea detașîrii de către pârât din oficiu la solicitarea procurorului general cu încălcarea gravă a prevederilor legale și constituționale aplicabile a produs un puternic impact mediatic și a determinat lezarea imaginii și reputației profesionale. Prin Declarațiile publice asumate atât de către pârât cât și de alți membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv membri de drept, s-a realizat o discreditare evidentă a reclamantei. (…)
Încetarea abuzivă a a detașării prin acte nelegale anulate ulterior de către instanța de contencios administrativ a determinat afectarea unui ansamblu de drepturi garantate reclamantei, determinând perceperea reclamantei într-o imagine negativă, precum și o desconsiderare a pregătirii și experienței reclamantei. Pârâtul avea obligația de a realiza aplicarea prevederilor legale și nu de a proceda la interpretări care să determine un prejudiu grav reclamantei”, mai arată instanța.
De asemenea, în determinarea prejudciului moral cauzat reclamantei, instanța arată că „trebuie luate în considerare aspecte precum: durata în care actele nelegale și-au produs efectele, respectiv o perioadă de 11 luni de la data încetării abuzive a detașării și până la data anulării actelor nelegale de către instanța de contencios, consecințele negative suferite de către reclamantă atât la nivel profesional, dar și personal, importanța cu care au fost percepute consecințele negative suferite de către reclamandă, cu atât mai mult cu cât a fost determinată o lezare a drepturilor fundamentale garantate procurorului, cu un puternic impact asupra carierei reclamantei”.
Precedent abuziv la Secția pentru procurori a CSM
Procurorii din CSM nu sunt la prima abatere. Pe lângă încetarea abuzivă a detașării Oanei Hăineală, Secția pentru procurori a CSM a decis în trecut modificarea regulamentului de recrutare a inspectorilor judiciari, constatată ca fiind nelegală de Curtea de Apel Bucureşti, și eliminarea unor constatări din raportul întocmit de Inspecția Judiciară în urma controlului la DNA.
Pe 31 mai 2018, Curtea de Apel Bucureşti a dat dreptate Inspecției Judiciare şi a decis că eliminarea din raport a unor prevederi nefavorabile conducerii DNA s-a făcut ilegal, prin exces de putere şi rea-credinţă. Judecătorii CAB scriu în motivare că procurorii CSM se fac vinovaţi de rea-credinţă. Reaua-credinţă este, potrivit Legii 303/2004, abatere disciplinară, faptă de competenţa Inspecţiei Judiciare, inclusiv când este vorba despre membrii CSM. Detalii AICI!
