La data de 11 octombrie 1944, Clujul a fost eliberat de sub ocupația horthistă, în urma loviturilor combinate ale Diviziilor 18 Infanterie şi 2 munte române şi a Corpului 104 sovietic.
Prin aceste acţiuni, inamicului i-au rămas doar două direcţii de retragere, spre Chinteni – Deuş şi Baciu – Nădăşel, pe care trupele germane şi ungare s-au retras în noaptea de 10/11 octombrie si în ziua de 11 octombrie, până în jurul orelor 11, pentru a evita încercuirea în oraş. În retragere, trupele inamice au distrus podurile de peste Someş şi unele obiective industriale din Cluj.
Prin atacuri succesive, unităţile Diviziei I Cavalerie au ocupat intersecţia Gilău – Luna de Sus – Floreşti, deschizând cale liberă spre Cluj. Intrarea în oraş s-a făcut prin cartierul Mănăştur, în ziua de 11 octombrie, în jurul orelor 9.30. Acesta a fost unul din evenimentele deosebit de importante, în această etapă a războiului, pentru dezrobirea Transilvaniei de Nord.
Cele mai grele lupte s-au desfășurat în zonă localităților Cojocna, Apahida, Jucu și Buru, Valea Ierii, Gilău pe direcțiile pe care s-au executat manevrele de învăluire, o zonă unde astăzi străjuiesc peste 30 de cimitire ale ostașilor români.
Trupele române au intrat în oraș pe str. Câmpului, cartierul Mănăștur fiind primul eliberat de către armata română.
La începutul lui septembrie 1940, România a cedat Ungariei o suprafață de 43.492 km pătrați, reprezentând jumătate din teritoriul Transilvaniei, cu o populație de 2.667.000 locuitori. Actul a fost impus de Germania nazistă şi Italia fascistă, sub titlul de „arbitraj”, în schimbul garantării noilor graniţe. În 29 august 1940, ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop impune României şi Ungariei Dictatul de la Viena, în schimbul garantării de către Germania şi Italia a noilor graniţe. Frontiera trecea prin Salonta, Oradea, Cluj, Secuime, Sf. Gheorghe.
Sursa: NapocaNews
Citește și: Stingeți becul și încărcați-vă mașinile. Cum statul se bate cap în cap cu deciziile sale
