Cocaină pentru elitele din Cluj-Napoca

Procurorii DIICOT Cluj au încercat să destructureze o rețea de trafic de cocaină care funcționează în Cluj Napoca, însă abia au reușit să facă zgârieturi pe tapet. Au capturat aproximativ 15 grame de cocaină și au trimis în arest preventiv un puștan care era unul dintre curierii rețelei, un dealer mărunt care este de profesie bucătar și un personaj cunoscut în lumea interlopă din Turda care era, de fapt, colaboratorul procurorilor. În schimb, cei care furnizau cantitățile de cocaină distribuite copiilor de bani gata din Cluj Napoca, doi italieni care au avut afaceri în Cluj Napoca dar s-au mutat la Oradea, nu au avut de-a face cu justiția.  

”E fain la Cluj! Multe distracții, festivaluri, evenimente… ce mai! Un oraș spre care tinerii fug de mănâncă pământul!”, ar spune oamenii care trag sforile și au transformat orașul într-un ”pol de creștere”. Pe lângă ”pământ”, mulți dintre tinerii clujeni, și nu neapărat cei tineri, ”mănâncă” și droguri pe pâine. Altfel cum ar putea rezista în orașul în care cluburile și muzica de festivaluri duduie până dimineața. 

Cei cu dare de mână prizează cocaină, ceilalți care au bani doar de o mașină de fițe, dar stau la garsonieră, se mulțumesc și cu variante mai ieftine cum ar fi ”sarea”, etnobotanicele sau MDMA.

Luna trecută, procurorii DIICOT au trimis în judecate trei persoane sub acuzația de trafic de droguri de mare risc, adică de cocaină.

Captura făcută nu a fost mare, aproximativ 10 grame, însă în spatele acțiunii DIICOT stă, nefardată, modalitatea prin care a fost făcută ancheta. Cele trei persoane reținute sunt doar interfața unei filiere de trafic de cocaină care va funcționa în continuare. Nu este de mirare acest lucru dacă stăm să privim la acuzațiile îndreptate împotriva fostului șef al IPJ Cluj, Mircea Rus, că ar proteja o rețea de traficanți de droguri.

La jumătatea lunii trecute, poliția clujeană a emis următorul comunicat.

”Potrivit anchetatorilor, la data de 13 octombrie a.c., polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca l-a prins în flagrant pe un bărbat din municipiul Cluj-Napoca în timp ce avea asupra sa 13 grame de cocaină și un cântar de mare precizie.

Ulterior, au fost efectuate 6 percheziții domiciliare, în municipiile Cluj-Napoca și Turda, la locuințele unor persoane bănuite de săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și mare risc, efectuarea de operațiuni cu substanțe susceptibile de a produce efecte psihoactive și deținerea de droguri de risc și de mare risc, fără drept, pentru consum propriu.

În urma percheziţiilor domiciliare, au fost descoperite şi ridicate, în vederea continuării cercetărilor, 13 grame de cocaină, circa 20 de grame de 3CMC, șase telefoane mobile, o tabletă și aproximativ 29.000 de lei.

Din cercetări a reieșit că activitatea infracțională ar fi fost derulată în perioada 2021 – prezent.

În urma administrării probatoriului, în cauză a fost dispusă reținerea pentru 24 de ore a trei bărbați, cu vârste cuprinse între 43 și 50 de ani, din municipiile Turda și Cluj-Napoca, ulterior fiind arestați preventiv. Cei trei arestați sunt Ștefan Capră, Florin Cătinaș și Septimiu Moldovan”.

Florin Cătinaș este un puștan care făcea pe curierul, Capră Ștefan era omul de legătură între curier și cei de la care cumpăra cocaină, iar Septimiu Moldovan, zis ”Calu”, este un personaj cunoscut în mediul interlop din Turda, acuzat că se ocupă de cămătărie, de etnobotanice și proxenetism.

Culmea, din propunerea de arestare preventivă înaintată de procurori judecătorilor lipsesc exact cei care livrau cocaina: doi italieni care au avut făcut afaceri prin Cluj Napoca, dar acum locuiesc în Oradea. De altfel, Capră făcea drumuri regulate Cluj – Oradea pentru a se aproviziona cu marfa pe care o vindea clujenilor.

Capră – bucătarul care îți aduce discret cocaină la ușă

Potrivit procurorilor, cercetările au început după ce au apărut mai multe indicii despre membrii unei rețele de distribuție de cocaină în Cluj-Napoca. ”Piața de cocaină presupune existența unor clienți fideli, care solicită acest drog în condiții de anonimat, deci nu la orice colț de stradă. Legăturile dintre cei care distribuie o astfel de substanță trebuie să se bazeze pe încredere și discreție”, arată referatul procurorilor prin care s-a cerut reținerea celor trei.

În 2021, procurorii DIICOT Cluj au folosit un colaborator sub acoperire care a cumpărat cocaină de la Cătinaș. Au fost obținute mandate de supraveghere și interceptare și s-a ajuns la concluzia că el este în legătură cu Capră, un bucătar care lucrează la un restaurant de pe strada Horea din Cluj Napoca.

Supravegherea lui Capră a dat roade. Pe lângă faptul că anchetatorii au descoperit că el activa și în Satu Mare, unde polițiștii făceau cercetări într-un alt dosar, el era conectat la Balint Paul în casa căruia, ocazional, erau depozitate drogurile în așteptarea clienților. Pentru acest lucru era folosită parcarea din  subsolul imobilului. În unele situații, cocaina era pusă în plicuri de plastic cu ziplock care erau ascunse printre sacii cu nisip care erau aruncați la intrarea în imobil. O altă parte era ascunsă în spatele unei conducte din subsolul imobilului, unde anchetatorii au descoperit și un cântar de mare precizie.

Potrivit cercetării, cocaina pe care elitele locale o trag pe nas are legătură doi italieni care au avut afaceri în Cluj Napoca. Ancheta procurorilor i-a identificat pe Paulo Brizzi și pe Gaetano Brizzi. Cei doi au stat în Cluj Napoca în urmă cu câțiva ani, dar acum sunt stabiliți în Oradea.

”În data de 9 mai 2021, Capră Marceluș a comunicat unei astfel de persoane că ”nu are” (este vorba despre un client care îl contactase pentru a cumpăra droguri, n.red.) și să vină mâine, iar acesta a plecat a doua zi  în municipiul Oradea cu autoturismul său, s-a întâlnit cu o persoană numită Paulo, iar la întoarcere s-a dus direct la domiciliul lui Cătinaș Florin și ulterior la locuința lui Pătrușel Bogdan. La locuința acestuia din urmă s-a observat cum numitul Capră își pune ceva pe mâna stângă, pe care o duce la nas, se șterge, gest specific consumului de droguri prin prizare . Ulterior, Pătrușel Bogdan trage draperiile locuinței”, arată procurorii care l-au urmărit pe Capră.

Cu alte cuvinte, investigatorii îl filează pe Capră în timp ce face achiziții de la un italian din Oradea, iar ancheta nu se apleacă asupra vânzătorului italian.

De altfel, Capră mergea la Oradea la trei-patru zile. Cei care l-au filat au văzut că se întâlnește cu un anume Paulo, timp în care își închide telefonul mobil, existând indicii că se aprovizionează cu cocaină din Oradea. De altfel, procurorii îi identifică în concret pe italienii Paulo și Gaetano Brizzi. Spre exemplu, filajul arată că în data de 27.05.2021 Capră s-a întâlnit cu cei doi italieni cărora le-a dat o sumă de bani. Dacă la întâlnire Capră a venit cu banii, Gaetano Brizzi a venit cu o pungă albastră și, a doua zi Paulo a plecat din Oradea în Bari (Italia).

De altfel în Oradea Paulo este cunoscut ca și consumator de droguri, fiind condamnat în Italia pentru infracțiuni privind drogurile.

De altfel în interceptările telefonice purtate între Capră și Cătinaș, cel din urmă este trimis la Oradea pentru a se întâlni cu italianul pentru a primi ”ceva bani”. În codul traficanților de droguri acest lucru înseamnă, de fapt, livrarea unei cantități de droguri.

Cocaină pentru toate buzunarele

Procurorii DIICOT Cluj știu că au prins doar ”peștișorii” din această rețea. La perchezițiile făcute la Moldovan nu s-a găsit cocaină. Potrivit anchetei, cei de la DIICOT Cluj nu sunt siguri dacă dealer-ul Capră a cumpărat cocaina de la cei doi italieni sau le-a vândut câteva pliculețe. Însă, dacă la întâlnirea supravegheată  din Oradea, Capră le-a dat italienilor bani, iar ei o ”pungă albastră”, procurorii ar putea fi mai siguri pe ei, măcar în legătură cu tipul tranzacției.

Revenind la cei trei ”pioni” arestați preventiv, se poate observa lesne că ei reprezintă doar verigile slabe ale acestei rețele de trafic de droguri.

Septimiu Moldovan, zis Calu, are două pensiuni (Casa David și Casa Ianis), trei firme, afaceri în construcții și, în general, o situație financiară bună. Mai curând, el este concentrat pe afacerile cu etnobotanice din Turda – Câmpia Turzii, cu cămătăria din zonă sau cu o rețea de prostituție.

”În ceea ce-l privește pe inculpatul Moldovan, așa cum s-a reținut și în acuzare, față de acesta au fost dispuse două cumpărări autorizate și au fost audiați mai mulți martori. Ca să anticipeze o umbră de îndoială care există cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni și cu privire la acest inculpat (…) se poate observa că între cele două cumpărări autorizate inculpatul a fost depistat având asupra sa mai multe pliculețe (cu cocaină, n.red.)”, se arată în referatul procurorilor. Pe de altă parte, avocatul lui ”Calu” spune că, de fapt, cantitatea suplimentară de cocaină găsită asupra lui era pentru un… prieten, un anume Alin Andreica. El figurează ca martor în dosar și a povestit că ”la petrecerile care se țineau la pensiunile lui Moldovan era cocaină la liber pe masă, dar drogurile nu erau furnizate de el, ci de ceilalți invitați!”.

Cătinaș este unul dintre curierii rețelei, iar Capră unul dintre dealer-ii tinerilor de bani gata din Cluj Napoca.

Cei trei au vândut cocaină, MDMA, 3-MMC mai multor clujeni de bani gata. Printre ei se numără, colaboratori ai DIICOT, care au pus umărul la anchetă, sau tineri teribiliști cum ar fi Alexandru Ion Toropu, pasionat de mașini scumpe, Soraya Belkhayat, pasionată de cluburi de fițe, Morise Cataldo, cu diverse afaceri în zona Câmpia Turzii, fotbalistul Iurian Ioan Daniel, etc. Pentru majoritatea, prețul perceput era pentru un gram de ”sare” sau ”cristale” de 100 lei. La fel era și pentru cocaina amestecată cu algocalmin sau lapte praf. Pentru cocaina cu un grad de puritate mai ridicat prețul era de 400-500 lei/gram.

Clujenii au mai multe ”piețe volante” de unde pot cumpăra cocaină

Această rețea de trafic de cocaină este una modestă comparativ cu altele mai serioase. Spre exemplu, din rețeaua de traficanți care au reușit să piardă aproximativ o tonă de cocaină pe litoralul mării negre făceau parte și doi clujeni. Este vorba despre Iosif și Bogdan Șugar, și cumnatul unuia dintre ei, PĂLĂCEAN SILVIUS AUGUSTIN. Potrivit rechizitoriului, în cadrul rețelei ei ”au avut ca sarcini procurarea logisticii, închirierea de imobile, autoturisme, asigurarea mijloacelor de comunicaţie, cooptarea în grupul infracţional organizat a persoanelor necesare pentru derularea operaţiunii”.

Potrivit anchetei, Șugar Iosif se afla în anturajul inculpaților MANOLE GABRIEL, MATEI IULIANA, POSTOLEA ALEXANDRU, DURAN DOMENECH ANTONIO, LEON PALACIOS RUBEN PEDRO, LEON PALACIOS EDGAR JUAN, STOJIC PREDRAG, ALEXANDRU CLAUDIU, CALERO HENARES ALVARO JESUS, KIRNOS ROSTYSLAV și SABATER NIETO JUAN ANTONIO, fiind cooptat de către spanioli, încă de la început, în grupul infracțional constituit în scopul recuperării cocainei livrate din Brazilia.

Atribuțiile sale în cadrul grupului vizau asigurarea suportului uman și logistic, astfel încât ceilalți membri ai grupului să beneficieze de posibilitatea de a se deplasa și de a comunica în siguranță, pentru ca activitatea de recuperare a cocainei să aibă loc în cele mai bune condiții.

Fratele lui, Bogdan, trebuia să ajute la descărcarea și încărcarea pachetelor cu cocaină.

Spre deosebire de rețeaua din care face parte Stefan Capră, cei doi frați aderaseră la o rețea controlată de Balkan Cartel.

Potrivit procurorilor, tonele de cocaină au fost comandate de Balkan Cartel producătorilor de cocaină din America de Sud. ”NASRALLAH EDDINE NOR JOSEPH zis SHEIK-UL – figură proeminentă a traficanților de droguri din America de Sud, inculpatul NASRALLAH EDDINE NOR JOSEPH a fost contactat, la începutul anului 2019, prin alți membri ai organizației sale criminale, de origine sârbă, de către membrii ai Balkan Cartel, pentru a furniza o cantitate de 3 tone de cocaină, destinată vânzării și consumului în Europa de Vest și Balcanii de Vest. Inculpatul a strâns cantitatea de cocaină de la diferiți furnizori din America de Sud, predominant columbieni, după care, prin intermediul unuia din locotenenții săi, a încărcat-o în nava Eden ancorată în Portul Belem din Brazilia.

Inculpații cetățeni spanioli au fost cei ale căror servicii profesioniste au fost contractate de către Balkan Cartel pentru extragerea cocainei din mare, fiind specializați în acest domeniu, dat fiind și faptul că sunt scafandri autorizați”, arată rechizitoriul din dosarul ”Cocaină pe litoral”.

Procurorii antidrog cântă în italiană cu batista pe țambal

În acest dosar cei doi italieni au scăpat extrem de lejer. Capră a declarat că a cumpărat haine de la Paulo Brizzi cu bani. În propunerea de arestare preventivă, privitor la Capră judecătorul a spus că ”chiar ignorând probele ce fac trimitere la relaționarea inculpatului cu numiții Brizzi Paulo și Gaetano, putem conchide că la dosar sunt suficiente probe care să creioneze presupunerea rezonabilă că inculpatul  ar fi comis fapta pentru care este cercetat (trafic de droguri, n.red.)”. Iar acest lucru a fost suficient pentru ca el să fie arestat.

Avocatul lui Capră a atras atenția că, în pofida faptului a fost prins în flagrant vânzând cocaină, el nu este un dealer de droguri. Este cunoscut în cluj Napoca drept un vânzător de haine și parfumuri pe care le cumpără din Turcia și, în urma unor probleme personale, s-a apucat să consume droguri.

”Acest aspect este reliefat prin flagrantul DIICOT care, în urma perchezițiilor  a fost descoperită cantitatea de 10 grame de cocaină care se afla într-adevăr într-un plic în demisolul blocului. Această cantitate deduce procurorul de caz că urma să fie distribuită. Or, nu există nicio probă în acest sens atâta timp cât inculpatul este consumator și cantitatea găsită de DIICOT nu este foarte mare”, se arată în pledoaria avocatului lui Capră. 

Calu, alături de un fost politician, acuzați că fac parte dintr-o rețea de prostituție

Anul trecut, el a fost reținut pentru 30 de zile și, ulterior eliberat, pentru acuzația de proxenetism. Din cadrul rețelei care trafica tinere în Tenerife ar fi făcut parte și Gheorghe Săiceanu  (acuzat că este șeful prostituției din sudul insulei iberice, finul lui Mihai Moldovan),  Sorin Marius Alexoae, Robert Valentin Negoescu (locotenentul lui Săiceanu) și Viorica Ancuța Cârcu. Conform anchetatorilor, Calu a facilitat activitata de proxenetism, stabilind legătura dintre Gheorghe Săiceanu și Flaviu Oltean, zis Naposim, ambii fiind finii intelopului. Săiceanu era în Tenerife de aproximativ de 18 de ani și se cunoștea cu Ancuța Cârcu și aceasta fiind stabilită de mulți ani în Spania. Cârcu, este fostă membră PRM, pe listele căruia a și candidat la parlamentare în 2012.

ANA combate drogurile cu fluturași și studii

Periodic, Agenția Națională Antidrog (ANA) combate traficul și consumul de droguri cu studii și flayere în care tinerii sunt atenționați ca nu cumva să consume droguri pentru că vor avea de suferit.

Unul dintre cele mai recente studii arată că pentru majoritatea drogurilor ilicite incluse în studiu, cele mai mari prevalențe ale consumului de-a lungul vieții se observă în rândul participanților la festivaluri/ concerte:

• Cocaina: 4,7% – face to face, față de 2,8%- online

• Amfetamine: 3,8% – face to face, față de 2,4% – online

• Ecstasy: 6,5% – face to face, față de 4,4% – online

• LSD: 3,1% – face to face, față de 1,8% – online

• Ciuperci halucinogene: 2,7% – face to face, față de 2,5% – online

• NSP: 4,1% – face to face, față de 2,6% – online