Dezvoltarea orașului Cluj Napoca bate pasul pe loc. Doar 77% dintre proiectele lăudate de Boc au fost finalizate

Primăria din Cluj-Napoca a anunțat, de curând, că pentru 2023, bugetul local este de 619 milioane de euro, iar o parte din bani vor merge la construirea metroului. Cu toate acestea, privind la anul care a trecut, Boc își poate trece în palmares mai multe proiecte care au rămas încă neterminate, în ciuda faptului că termenul limită a fost depășit de mult. 

Chiar dacă anul 2022 a reprezentat un an unde o serie de proiecte și lucrări importante au fost finalizate, multe dintre ele încă bat pasul pe loc. Gazeta de Cluj a luat legătura cu Primăria Cluj-Napoca pentru a afla gradul de realizare a acestora pe luna octombrie, noiembrie și decembrie 2022. De asemenea, am vrut să aflăm câți bani au fost folosiți din bugetul Primăriei pentru proiectele de anul trecut. 

Astfel, pentru octombrie 2022, avem 52,54%, pentru luna noiembrie 2022- 60,49%, iar pentru decembrie 2022, 77,65%. 

„Totodată, realizările bugetului local – secțiunea de dezvoltare la data de 31.12.2022 – 64,91% (rezultat preliminar – se lucrează la situațiile financiare aferente anului 2022), diferența între prevederile aprobate pe anul 2022 și plățile la data de 31.12.2022, este de 250.491.641,95 lei (această sumă reprezintă credite bugetare disponibile)”, au precizat reprezentanții Primăriei. 

Edilul orașului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat la finalul anului 2022, că una dintre cele mai mari realizări ale sale a fost menținerea Clujului ca oraș cu cea mai bună calitate a vieții din România, obiectiv ce va urma să fie continuat și anul acesta. Privind retrospectiv, lucrurile nu stau chiar așa, având în vedere că mulți cetățeni se confruntă cu probleme destul de serioase, de la viața scumpă și până la veșnicele „tranșee” din oraș. Primarul ar trebui să fie mai clar când spune că acea calitate a vieții a crescut, în mare parte, pentru cei din domeniul IT, dar nu toți clujenii lucrează în acest domeniu. 

Revenind la proiectele care încă se află în derulare, aș vrea să vorbim despre modernizarea Parcului Ștefan cel Mare. Chiar dacă parcul a fost deschis la finalul anului 2022, pentru ca Boc să bifeze încă un proiect „realizat”, lucrările au continuat încă din primele zile ale lui 2023. Întârzierile față de termenul inițiat au fost cauzate de noi intervenții pe care experții le-au cerut. 

Pentru publicul larg,  ordinul de începere a lucrărilor  a fost semnat pe 6 septembrie 2021 de către Emil Boc, dar până acum, muncitorii încă se confruntă cu întârzieri în procesul modernizării unui parc atât de mic. De curând, la ședința ordinară a Consiliului Local din 18 ianuarie, edilul a anunțat că lucrările la Centrul pentru tineret, parcul „Ștefan cel Mare” și parcul Farmec s-au finalizat.  

Proiecte finalizate în 2022

Baza sportivă La Terenuri Mănăștur

Modernizarea Bulevardului 21 Decembrie 1989

Podul Porțelanului

Modernizarea Grădiniței „Floare de Iris”

Extinderea Creșei „Ursulețul” de pe strada Meziad

Turnul Pompierilor

Pădurea Clujenilor

Parcul Farmec – procedură de recepție

Amenajare unui Centru de tineret

Reamenajarea zonei stației CTP Piața Gării

S-a semnat contractul de finanțare pentru metrou

Centura Metropolitană: Primăria și-a asumat desfășurarea licitației de proiectare și execuție;

A fost semnat contractul de finanțare pentru pasajul de la Tăietura Turcului.

De asemenea, tot anul trecut a început modernizarea  platoului Sălii Sporturilor, care costă 13 milioane lei și face parte din proiectul de reamenajare a malurilor Someșului, gândit de arhitecții spanioli. 

Lucrările continuă, într-un ritm tipic românesc, termenul contractului fiind de 18 luni. Șantierul a demarat pe 27 aprilie anul trecut, iar cum se întâmplă de obicei, proiectul a suferit mai multe modificări în 2022 la care au lucrat 40 de specialiști pentru recuperarea spațiului public de pe malurile râului Someș. Reamintim că în urmă cu trei ani, Primăria a reușit să obţină un proiect european de aproximativ 123,7 milioane de lei (circa 25,5 milioane de euro), pentru zona I de revitalizare. Perioada de implementare a proiectului finanţat prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014-2020 se întinde până în data de 30 aprilie anul acesta. 

Proiectele despre care se discută de ani de zile, dar nu au fost încă începute 

Printre proiectele care încă așteaptă să fie finalizate se numără mai multe parcuri. Printre acestea se numără și Parcul Feroviarilor care, la sfârșitul anului trecut a ajuns să fie cunoscut la nivel național deoarece compania Nord Coforest a fost surprinsă în timp ce depozita deșeuri într-o groapă din viitorul parc. Reprezentanții companiei au intervenit imediat și au precizat că acest incident a avut loc din cauza deficienței de comunicare, în condițiile în care, în cadrul șantierului sunt în mare parte cetățeni străini. Firma, care a primit frumoasa sumă de 38 de milioane de lei pentru modernizare parcului, a fost surprinsă în timp ce îngropa gunoaie în incinta parcului, o adevărată „fundație” pentru acel spațiu unde, în viitor, clujenii se vor putea bucura de aer curat. 

Pentru această faptă, a fost amendat un angajat al companiei cu 3.000 de euro. Nord Conforest, una dintre firmele care are lipici când vine vorba de a câștiga contracte publice, și-a cerut scuze imediat, precizând că regretă acest eveniment, găsind imediat și un țap ispășitor: șeful de șantier. Cum prin vorbe totul se rezolvă, reprezentanții companiei au dat asigurări că astfel de incidente nu se vor mai întâmpla pe viitor, societatea luând toate măsurile necesare ca personalul angajat să fie reinstruit cu privire la modalitatea de gestionare a deșeurilor. 

În 2023, următoarele proiecte for fi duse la bun sfârșit, potrivit primarului orașului Cluj-Napoca, sunt: Regenerarea urbană a zonei străzilor Calea Moților – Calea Mănăștur – Uzinei Electrice – Oțetului – Mărginașă (21.216.000 lei); Podul Oașului – Răsăritului (13.989.000 lei); malurile Someșului – Grigorescu (60.000.000 lei); Platoul Sălii Sporturilor Horia Demian și Parcul Armătura (16.000.000 lei); Parcul Feroviarilor (27.691.000 lei); Parcul Observator – Zorilor (8.197.000 lei); Parcul 14 Iulie (20.327.000 lei); Școala Gimnazială Nicolae Iorga (7.138.000 lei); Școala Gimnazială Iuliu Hațieganu (4.138.000 lei); Zona urbană Mihail Kogălniceanu și străzile adiacente (34.500.000 lei); toalete publice automate (1.300.000 lei); Iluminat arhitectural Teatrul Național (555.000 lei).

Anul 2023, Primăria Cluj-Napoca are un buget 619 milioane de euro, iar aproape 40% din bani, adică peste 132 de milioane de euro, merg direct către dezvoltarea metroului, 17% se alocă infrastructurii rutiere, pentru „cultură, recreere și religie” se alocă 14,7%, pentru „locuință, servicii și dezvoltare publică 10,95%, iar în învățământ se investește 8,3%.

De admirat visul lui Boc în ceea ce privește pregătirea orizontului anilor 2030-2050, dar lucrurile privind transformarea orașului într-unul atractiv pe termen mediu și lung încă este de domeniul SF-ului. În ciuda sumelor colosale pe care Primăria le va investi, problemele esențiale rămân: traficul infernal, șantierele deschise de ani de zile și problemele întâmpinate la unele proiecte încă fac umbră orașului de cinci stele. 

Mai mult decât atât, bugetul Primăriei este în corzi, având în vedere că explozia creșterii prețurilor a dus ca utilitățile la școli să se dubleze sau chiar tripleze. Mai mult, toate contractele au crescut cu aproape 20% valoarea nominală, iar totul trebuie suportat din bugetul local, adică din banii clujenilor care trăiesc o viață de „vis” în Cluj-Napoca. 

Trenul metropolitan din Cluj, un vis aproape nerealizabil 

Un oraș nu poate fi condus doar cu speranță, iar comunicarea între instituții, firme și oamenii care au putere de decizie este crucială. Cu toate acestea, Emil Boc a primit o lovitură de la reprezentanții CFR, în condițiile în care, potrivit proiectului, trenurile care vor circula precum un metrou vor folosi infrastructura actuală a companiei ce se află în moarte cerebrală. CFR a anunțat că totul este prea învechit pentru a face față unui număr atât de mare de garnituri. 

Trenul metropolitan din Cluj ar trebui să ajute mii de oameni care locuiesc în afara orașului să ajungă la muncă într-un timp foarte scurt, pe calea ferată. 

Noul tren ar urma să lege localitățile Nădășelu și Bonțida din zona metropolitană a Clujului, pe o distanță de 43 de kilometri. Trenurile ar urma să oprească în 21 de stații ale CFR-ului, iar două vor fi nou construite: una la aeroport și una la parcul industrial. În orele de vârf, vor circula la intervale de 30 de minute, iar o călătorie de la un capăt la altul va dura puțin peste o oră. 

De reamintim clujenilor că trenul metropolitan comandat de Primăria Cluj era estimat la 75 de milioane de euro, dar prețul a crescut anul trecut la peste 200 de milioane de euro, luând în calcul faptul că experții au mai venit cu o serie de treceri de pietoni și pasaje care trebuie realizate. Chiar dacă șeful proiectului, Ionel Oprea, a precizat că acest proiect nu ar mai merita să fie realizat, având în vedere că numărul de călători care vor circula cu acesta va fi foarte scăzut, Emil Boc nu este de aceeași părere. Pe 18 ianuarie, edilul orașului Cluj-Napoca a spus tuturor consilierilor locali, la ședința ordinară, că trenul metropolitan se va face, existând discuții tehnice cu privire la eficientizarea acestuia pentru atingerea maximului potențial. 

Epopeea metroului din Cluj-Napoca va continua, în condițiile în care termenul de finalizare a licitației pentru acest proiect grandios s-a prelungit cu încă 20 de zile. Nici nu se mai știe a câta prelungire a licitației este. 

Viceprimarul Clujului, Dan Tarcea, a venit cu explicația, precizând că totul este legal, iar solicitarea a fost făcută de către, din nou, experții internaționali. 

Inițial, Primăria Cluj-Napoca a stabilit termenul pentru desemnarea câștigătorului licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor la metrou, la 27 ianuarie 2023 ora 18. Metroul din Cluj-Napoca este un proiect mamut, ale cărui costuri sunt estimate la 9 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), din care 300 de milioane de euro provin din PNRR.

Proiectul de suflet al edilului va avea linii de metrou în zona metropolitană Cluj-Napoca, cu o lungime de 21 de kilometri, cu 19 stații și un depou. Potrivit documentelor, metroul ar trebui să fie gata în patru ani (2023-2026), dar privind realitatea crudă, acest lucru este puțin probabil, având în vedere că licitația a fost, din nou, prelungită. Să nu mai vorbim de funcționalitatea metroului în 2027, un vis aproape imposibil. 

Pe lângă aceste probleme administrative, proiectul în sine aduce alte probleme serioase în ceea ce privește mediul înconjurător. Ori nu știe Emil Boc ce vorbește, ori o face intenționat. Luptă pentru mediul înconjurător, dar uită cu precădere că o asemenea investiție va afecta serios tot ce e verde și ecologic. Mai mult, aglomerările și ambuteiajele vor deveni un „brand local”, ceea ce va duce la creșterea concentrațiilor de pulberi sedimentabile și a gazelor cu efect de seră. Să nu uităm faptul că nivelul de zgomot care se va produce va fi mult mai mare față de cel produs de festivalul Untold. 

Piața Mărăști, călcâiul lui Ahile al administrației Boc 

Dacă cetățenii clujeni s-au săturat să creadă în miracole, edilul de la Primărie vrea să le demonstreze contrariul, iar schimbarea la față a Pieței Mărăști este posibilă. Dacă în ultimii ani, „băieții deștepți”, care au legături strânse cu Primăria, au reușit să-și construiască un mini imperiu, ilegal, în Piața Mărăști, lucrurile par că urmează să cunoască un alt drum. Piața, caracterizată prin construcții și amenajări ilegale și intervenții după ureche, ar urma să se transforme în șantier, iar din cenușă să iasă cu totul și cu totul altceva. 

Orice clujean care a trecut măcar o dată pe acolo a văzut cu ochii lui calitatea spațiului public puternic afectată de mașinile parcate milimetric, una lângă alta, într-o zonă unde nu sunt locuri de parcare. Ce să mai vorbim despre spațiile verzi, benzile carosabile și trotuarele care au devenit locuri de parcare. Clujeanul este obișnuit să facă „slalom” printre mașini și să stea în trafic cu orele. Mai mult, toate amenajările existente în acea piață se află într-o stare serioasă de degradare. 

Proiectul își propune ca, prin regenerarea spațiilor publice și a infrastructurii, Piața Mărăști să capete rolul de centru de cartier și, mai mult, al unui pol de dezvoltare și atractivitate pentru partea de est a orașului. 

Să nu uităm că anul trecut, ultimul etaj al Pieței Mărăști, care a fost construit ilegal în urmă cu cinci ani, a fost intabulat, chiar dacă domnul Costică Pocol se află într-un proces cu Primăria Cluj-Napoca. 

Gazeta de Cluj a scris zeci de pagini despre Piața Mărăști și transformarea acesteia într-un adevărat paradis pentru ilegalități. Toate aceste probleme au început din ziua când Pocol a decis să construiască. 

Dacă tot a venit vorba despre construcții la nivelul municipalității, un lucru de amintit clujenilor este faptul că pe 18 ianuarie, Consiliul Local a modificat parțial Planul Urbanistic general (PUG) prin scoaterea din zona verde a unui teren din Făget și l-a declarat construibil. Decizia vine ca urmare a unui proces pierdut definitiv de Primărie. La momentul aprobării noului PUG, în 2014, proprietara avea deja un certificat de urbanism pe care terenul apărea drept construibil. În referat se arată că în zonă există mai multe locuințe, doar unele dintre acestea fiind intabulate. Un consilier USR i-a amintit lui Boc că Făgetul este „ciopârțit, iar poienile se umplu de garduri.” Edilul a jucat bine cartea sa, în condițiile în care s-a arătat consternat de faptul că zona Făgetului este afectată de sentințe judecătorești. Mai mult, Emil Boc i-a amintit că Primăria poate oferi protecție totală Făgetului cât legea îi permite, atât. 

În urmă cu câțiva ani, la Cluj s-a organizat o dezbatere publică, în cadrul căreia societatea civilă a cerut hotărât oprirea construcțiilor în Făget. Din păcate, zona era deja populată cu o sumedenie de edificii, iar procesul a încetinit, dar nu s-a oprit.

Anul 2023 va fi o adevărată provocare pentru municipalitate, cu sute de milioane în buget, zeci de proiecte care încă nu s-au finalizat și cu o listă mai mare de proiecte care trebuie să înceapă. Rămâne de văzut cum clujenii vor trece cu bine peste toate acestea și dacă Emil Boc va reuși să-și ducă la bun sfârșit dezideratul: că orașul Cluj-Napoca este unul în care merită să trăiești (chiar dacă nu ești în domeniul IT).