Lacul Tarnița, de unde beau clujenii apă, o bombă cu ceas

De ani buni, în spațiul public au apărut imagini în care fosele septice sunt deversate în lacul Tarnița, de unde clujenii beau apă. Pe lângă aceasta, multe vile, pentru a nu mai cheltui bani ca să le golească legal, ar avea țevi care coboară până la lac și prin care golesc fosele septice. 

Anul trecut, potrivit unei hotărâri de Guvern, proprietarii de fose septice sunt obligați să se înscrie în Registrul de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate, iar termenul limită a fost 30 octombrie 2022. Mai mult decât atât, fosele septice trebuie declarate la Primărie, administrația locală având obligația întocmirii unui astfel de registru. 

Persoanele fizice și juridice, care nu respectă această prevedere, riscă amenzi de la 5.000 de lei la 10.000 de lei. Primăriile care nu întocmesc acest registru riscă, de asemenea, amenzi de la 10.000 de lei la 15.000 de lei.

Principala problemă de pe Tarnița este reprezentată de deșeurile care sunt aruncate, în cantități industriale, în lac, ceea ce duce iremediabil la distrugerea calității apei. Gazeta de Cluj a luat legătura cu primarul de la Gilău, Gelu Topan, pentru a afla dacă legea este respectată sau nu. 

Întrebat dacă administrația pe care o conduce are un astfel de registru, edilul a răspuns afirmativ. 

„Primăria comunei Gilău a publicat pe website-ul propriu obligația înscrierii în registru, pe pagina de Facebook a instituției, dar a și afișat informația la sediul Primăriei. În acest moment, sunt înscriși în registru 372 de deținători ai unor sisteme individuale adecvate (fose)”, a precizat primarul din Gilău. 

Totodată, Gelu Topan a mai precizat  că administrația publică  nu are nici obligația, nici posibilitatea legală să încheie un contract cu firma de vidanjare în vederea transportului apelor uzate la o stație de epurare.  Obligația revine fiecărui deținător de fosă.

Jurnaliștii de la Gazeta de Cluj au fost curioși să afle dacă cei cu ajutor social sunt trimiși pe teren pentru a efectua activități de igienizare a mediului, în special în zona lacului Tarnița. 

„În conformitate cu prevederile legii 416/2001 și a HG 50/2011, Consiliul Gilău aprobă anual planul de acțiuni și lucrări de interes local pentru beneficiarii dreptului la ajutor social. În conformitate cu acest plan, cei 6 beneficiari (până în luna septembrie), respectiv 10 în luna decembrie au executat zilnic acțiuni de igienizare a mediului. Există pontaje întocmite în cazul fiecăruia”, a mai spus primarul comunei Gilău. 

La întrebarea câte acțiuni de verificare și monitorizare au avut loc anul trecut în zona Tarnița, Gelu Topan a precizat că acțiunile de verificare și monitorizare sunt apanajul altor instituții ale statului (Garda de Mediu, autoritățile de gospodărire a apelor, Instituția Prefectului). 

„Angajații Primăriei Gilău sunt însă cuprinși în comisiile mixte constituite cu ocazia verificărilor”, a conchis edilul primăriei. 

Când o să ne facem bine 

Problemele privind calitatea apei din lacul Tarnița au început să apară de mulți ani, potrivit reprezentanților Administrației Bazinale de Apă Someș-Tisa. 

Dacă în perioada 2014-2017, calitatea apei era „Bună”, din cauza deșeurilor aruncate la întâmplare, aceasta a fost catalogată drept „Moderată.”

Este foarte simplu de înțeles faptul că atâta timp cât apa va fi mai murdară, costurile pentru purificarea ei vor fi mai ridicate, iar banii vor veni de unde altfel decât din buzunarele contribuabililor. Reamintim că Compania de Apă Someș SA are obligația să capteze apa din lacul Tarnița și să o aducă la caracteristicile apei potabile, iar stabilirea caracterului potabil al apei este atribuit Direcției de Sănătate Publică. 

Apele de suprafata destinate potabilizarii se incadreaza in trei categorii: 

– A1 (apa care necesita tratare fizica simpla si dezinfectie), 

– A2 (apa care necesita tratare normală fizică, chimică și dezinfecție [de exemplu: preclorinare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfecție (clorinare finală)].

– A3 (apa care necesita pe langa tratamentele obisnuite, tratare chimică specială pentru a deveni potabilă)

Clujenii beau apă „moderată”, dintr-un lac plin cu deșeuri și gunoaie 

Datorită frumuseții din jurul lacului Tarnița, an după an, în zonă au apărut pontoane și ambarcațiuni pe lac, dar și vilele impunătoare (case de vacanță), cu fose septice pe malul lacului, dar și din amonte. Gazeta de Cluj a luat legătura cu Garda de Mediu Cluj pentru a afla dacă s-au făcut verificări în ultima perioadă la acele vile, în condițiile în care, potrivit legii de anul trecut, proprietarii de fose septice sunt obligați să se înscrie în Registrul de Evidență a Sistemelor Individuale Adecvate pentru Colectarea și Epurarea Apelor Uzate. Până la închiderea ediției, reprezentanții Gărzii de Mediu nu au răspuns cererii noastre. Cu toate acestea, potrivit informațiilor culese din presă, inspectorii nu au prea călcat prin acel „colț de rai”. Mai exact, până în 2019 s-au făcut doar două controale și nu s-a dat nicio amendă deoarece nu s-a constatat evacuări de ape uzate. 

Nu știm exact dacă și Garda de Mediu este sub papucul politicului, dar le amintim că au apărut fotografii clare în care se vede cum se aruncă deșeurile în lacul Tarnița. 

Privind spre marea companie Hidroelectrica, instituția care administrează lacul Tarnița, reprezentanții acesteia au spus clar că ei se ocupă doar de producerea energiei electrice, nicidecum de îngrijirea sau protejarea acestui bun național, batjocorit cu precădere de niște persoane cărora nu le pasă de mediul înconjurător. 

O „mică victorie” s-a produs, totuși, după ce Guvernul a răspuns unei solicitări prin care s-a cerut interzicerea ambarcațiunilor monitorizate pe lacul Tarnița, dar și Beliș-Fântânele. Navigarea pe aceste lacuri a fost posibilă din 2008, printr-o hotărâre de Guvern semnată de nimeni altul decât Călin Popescu Tăriceanu și Ludovic Orban (în acea perioadă ministrul Transporturilor). Mai mult decât atât, șeful Consiliului Județean Cluj de atunci, Marius Nicoară, era proprietar de cabană la Beliș, iar interesele sale erau clare. De altfel, nu s-a dat niciun regulament pentru a stabili ce fel de bărci ar putea naviga pe acele lacuri, tipic românește. Lucrurile s-au schimbat radical, după ce Asociația Societate Organizată Sustenabil a reușit să strângă mii de semnături prin care a cerut interzicerea ambarcațiunilor pe lacurile mai sus menționate. 

Să reamintim faptul că printr-o decizie a Consiliului Județean Cluj din 1994, lacul Tarnița a fost declarat Zonă Naturală Protejată de Interes Județean. Mai mult, la un an distanță, printr-o altă decizie, CJ Cluj a aprobat regulamentul General pentru zonele protejate de interes județean care prevedea clar interdicția de navigație cu motor. 

Hotărârea de Guvern nr. 665/2008 care stabilește căile navigabile interioare ale României prevede ca Tarnița să fie navigabilă. Dar prevederea din HG nr. 665/2008 intră în contradicție cu HG 452 / 2003, care menționează că activitățile de agrement nautic nu se pot desfășura în zonele protejate sau în cele de protecție, ceea ce este exact situația lacului Tarnița.

Fosele septice sunt rezervoare etanșe subterane, în care se colectează apele menajere produse în gospodării, elimină în bună măsură materiile poluante concentrate în apele uzate și asigură reținerea materiilor solide și a deșeurilor plutitoare.
În unele cazuri, fosa septică poate reprezenta o alternativă economică de asanare a rețelelor de apă dintr-o zonă lipsitî de un sistem central de epurare a apelor uzate menajere.

Aceste sisteme, mai mult individuale, de tratare a apelor uzate menajere, au capacități limitate, în privința volumului de epurare.
Apele tratate se deversează în sol prin intermediul unei rețele de drenaj, compusă din tuburi găurite, așezate peste un pat de pietriș sub cota de îngheț a solului (80 cm). Spațiul din jurul tuburilor trebuie umplut cu piatră spartă.
Fosele septice pot folosi substanțe numite „bioactivatori”, care sunt derivați ai sodei caustice al căror rol este să dizolve materiile grosiere, astfel încât acestea să fie antrenate de apa și să ajungă în câmpul de drenaj.